Lasă un comentariu

Nu poti fi ranit fara permisiunea ta

De vreo cateva luni, asist neputincioasa la prabusirea vietii mele asa cum o stiam eu, sau mai bine zis, cum incercam sa o reconstruiesc. Prima lovitura a fost si cea mai crunta, o lovitura-surpriza care mi-a daramat mai mult de jumatate din stabiliment. M-a lasat in stare de soc, ametita si clatinandu-ma pe picioare, intrebandu-ma ce m-a lovit.

De atunci, ruinele-mi sunt mereu incercate de atacuri mai mici sau mai mari, dar care, inevitabil, nu trec fara sa lase urme mai mult sau mai putin adanci. Si uite asa, ma uit cum in cateva secunde, se prabusesc cu mult zgomot, ziduri construite in ani, privesc cum cad caramizile, una dupa alta, lasandu-mi ba vanatai, ba rani deschise… si multa durere. Si nu pot sa nu ma simt coplesita de tot ce se intampla. Parca as cara o piatra de moara in spate, atat de grea incat ma frang de mijloc, atat de incastrata in carne, incat nu o pot lasa jos. Am in piept o mare agitata, rascolita de-o apriga furtuna, cu fulgere, tunete, valuri uriase si o barcuta mica-mica luptand singura sa ramana la suprafata.

Si simt ca-mi pierd mintile in timp ce sunt luata pe sus de un vartej de simtiri: durere, dezamagire, tristete, teama, nesiguranta, furie si ura. Mai ales furie. Si ura. Si nu stiu cum sa fac fata acestei paturi groase si apasatoare tesuta din fire de furie si ura, care ma sufoca din ce in ce mai mult cu fiecare zi ce trece. Si ma simt singura si abandonata, si-mi este teama ca ma pierd si n-o sa ma mai regasesc, nu stiu incotro s-o apuc, din ce parte sa incep?! Ma intreb unde-i luminita de la capatul tunelului, cum sa pun caramizile de data asta, cu ce mortar sa le lipesc, ca sa construiesc cu sens si durabil?! Cum scap de povara pietrei de moara de pe umerii-mi osteniti, cum imi linistesc marea din piept?life mess

Si-atunci ma inchid in mine si ma las macinata de toate pe care le simt, ma strang ca un arici si-mpung, si-ntep, si-mprosc cu venin, ma apar atacand, cand tot ce-mi doresc e o bruma de intelegere, o imbratisare, o incurajare, ceva care sa-mi ofere putina alinare. Cineva care sa-mi fie aproape. Doar sa fie.

Si de fapt, persoana pe care sunt cea mai suparata sunt… eu! Cel mai mare vinovat pe care l-am gasit sunt… tot eu! Eu, pentru ca mi-am inabusit vocea interioara ca sa le ascult pe-ale celor din jur! Eu, pentru ca nu am pus persoana mea si nevoile mele pe primul loc! Eu, pentru c-am fost extrem de onesta si sincera! Eu, pentru c-am crezut vorbe mieroase si lacrimi false si-am acordat a doua sansa! Eu, pentru ca in definitiv, nu poti fi ranit fara voia ta! Eu, pentru ca eu am permis sa se ajunga aici!

CITATUL ZILEI:

”Durerea este un şarpe care se strecoară printre toate piedicile şi ne găseşte întotdeauna.”

Benjamin Constant

Lasă un comentariu

Iti poti permite sa fii slab

Deseori, cand lucrurile dau semne ca in sfarsit, se vor aseza intr-un mod normal si firesc, vine viata si te plesneste peste fata -” Trezeste-te fetito, unde te crezi?”- si-ti mai da si un sut in fund, ca sa stii pesemne, unde ti-e locul! Si-n timp ce tu zaci sleita de puteri, cu capul sub tine, lumea de pe margine iti spune sa fii puternica, sa te aduni si sa te ridici, ca doar ai trecut prin atatea si-ai sa treci deci si peste asta, ca altora li se intampla mai rau, ce inseamna vaicareala asta?

Dar poate ca te-ai saturat sa fii puternica si sa strangi din dinti, poate tot ce vrei si ai nevoie acum sa faci este sa mai stai un timp acolo, jos, sa te zvarcolesti in praf, nisip si mocirla, pana ti se amesteca lacrimile cu mizeria de pe fata, lasand dare innodate sub barbie. Poate ca ai nevoie sa-ti plangi durerea ca sa ti-o poti accepta, sa fii si sa te arati si celorlalti slaba. Poate ca de data asta simti sa fii pe dinafara exact asa cum esti pe dinauntru: sfasiata, indurerata, dezamagita, ranita, furioasa. Poate vrei sa urli cat te tin plamanii, sa-ti smulgi parul, sa plangi in hohote si cu sughituri, sa permiti spasmelor dureroase sa-ti secere din toate partile trupul. Poate ca de asta ai nevoie acum: sa te lasi coplesita de vartejul emotiilor, sa te manance pana la descompunere durerea si furia ca sa poti mai apoi renaste, noua si cu forte proaspete.

Cui ii pasa ca-s altii mai rau ca tine? De ce ar fi durerea ta mai putin importanta decat a altora pe care (poate) nici nu-i cunosti? De ce sa nu ai dreptul sa plangi daca te doare? E suferinta ta si ai dreptul sa ti-o traiesti asa cum simti! Nu poti si nici nu trebuie sa fii mereu puternic, cateodata ai nevoie si tot dreptul sa fii slab! Permite-ti sa fii slab!

CITATUL ZILEI:

”Omul puternic este acel care câştigă biruinţa asupra lui însuşi.”

Mahomed

Lasă un comentariu

Saptamana 22 din #365daysbreakfastchallenge 

Monday, day 149 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Tuesday, day 150 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Wednesday, day 151 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Friday, day 153 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Saturday, day 154 of #365daysbreakfastchallenge: #macandcheese before leaving to Heywood Gardens.

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Lasă un comentariu

Saptamana 21 din #365daysbreakfastchallenge 

Lasă un comentariu

Saptamana 20 din #365daysbreakfastchallenge 

Monday, day 135 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Tuesday, day 136 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Wednesday, day 137 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Friday, day 139 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Lasă un comentariu

Saptamana 19 din #365daysbreakfastchallenge 

Sunday, day 127 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Monday, day 128 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Tuesday, day 129 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Friday, day 132 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Lasă un comentariu

Saptamana 18 din #365daysbreakfastchallenge 

Sunday, day 120 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Monday, day 121 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Tuesday, day 122 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Wednesday, day 123 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Thursday, day 124 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Friday, day 125 of #365daysbreakfastchallenge: grumpy but gorgeous- me in the morning, every morning. :))))

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Saturday, day 126 of #365daysbreakfastchallenge

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

CITATUL ZILEI:

„Una e să mănânci cartofi pentru că se mănâncă şi alta să-i cumperi pentru că se cumpără.”

Victor Martin

%d blogeri au apreciat asta: