De eşti rău, posteşti degeaba

Daca tot suntem in Postul Craciunului, luati aminte:

De eşti rău, posteşti degeaba!
Nu-ţi găseşti aşa norocul!
Te fereşti de porc tot postul
Şi apoi mănânci ca porcul.

Într-o lume mai nebună,
Vrei lumină şi speranţă?!
Fii mai bun, dar nu o lună,
Schimbă-te pentru o viaţă!

Redescoperă-ţi fiinţa!
Gânduri bune-n piept adună!
Nu-n mâncare stă credinţa,
Ci în inima cea bună!

Octavian Petrescu

Reclame

Fericiti cei saraci cu duhul…

Fara sa vreau, am prins azi, in timp ce butonam telecomanda, transmisiunea TVR a sfintirii Catedralei Neamului, exact momentul in care nu stiu ce fata bisericeasca din afara ii aducea Patriarhului Daniel elogii pe banda rulanta, fara numar, fara numar. Ceea ce m-a ingretosat, intristat si enervat peste masura. Ca nu vad si tac malc ai nostri, e de asteptat, sunt interese banesti prea mari la mijloc, dar nici macar observatorii din afara, cei care -in teorie- au capacitatea de a vedea lucrurile obiectiv, nu au gasit de cuviinta sa-i mai tempereze pe preafericit&co? Nu l-a tras nimeni de maneca pe Patriarhul Daniel fiindca a amprentat clopotele catedralei neamului cu fata lui? Nu i-a amintit nimeni de a doua porunca din Decalog, aia cu „sa nu-ti faci chip cioplit”? Chiar nu vede nimeni imaginea de ansamblu, cat de anapoda si sucita e ?

Sunt un om deschis la minte, educat si mai ales autoeducat. Cred cu tarie ca faptul ca am calatorit si locuit in diferite tari m-a ajutat sa scap de multe prejudecati capatate acasa, sa inteleg si sa vad lumea cu alti ochi, sa accept ca suntem diferiti si sa judec omul dupa caracter si fapte, nu dupa superficialitati precum etnie, religie, culoarea pielii, pozitie sociala. Am inteles ca fiecare e liber sa-si traiasca viata asa cum doreste, atata timp cat nu-mi ingradeste libertatile. Una din prietenele mele cele mai bune e catolica, la munca tineam cu drag locul unei colege musulmane cat timp isi facea rugaciunile, o alta prietena e in fiecare duminica la biserica si nu trece zi fara sa citeasca din Biblie. Va spun toate astea pentru ca nu vreau sa fiu prost inteleasa si sa fie clar ca nu am un ghimpe impotriva credinciosilor crestini (practicanti ori nu), ca e treaba fiecaruia daca si cui se inchina. Ceea ce ma scarbeste este fatarnicia, setea de bani si putere, megalomania si aroganta.

Ca se construieste ditamai mastodontul pentru a satisface pornirile grandomane ale unora, n-are decat, dar sa se faca din buget propriu, nu sa-si arate madam Firea generozitatea donand zeci de milioane din banii contribuabililor. Sa nu uitam totusi ca Romania inca e stat laic. Sa mai amintesc ca niste oameni care chiar vor si se lupta sa faca ceva bun in tara asta, ingerii de la Asociatia Daruieste Viata, construiesc de la zero primul spital de oncologie si radioterapie pediatrica, exclusiv din donatii si sponsorizari? N-ar fi fost frumos si corect ca primaria capitalei sa fi directionat toti banii aia spre asta? N-ar fi fost si mai frumos si mai corect ca insasi BOR sa dea tonul si sa se fi implicat trup si suflet in acest proiect atat de necesar, ca un exemplu demn de urmat? La cati bani au reusit sa stranga pentru catedrala, daca ar fi investit aceeasi vointa si energie, spitalul asta ar fi fost deja terminat, iar imaginea BOR spalata. Dar prioritatile sunt altele, se pare. Nevoile neamului romanesc se materializeaza in podele de marmura si pereti cu foita de aur, care sa-i asigure mantuirea. Ca doar se stie ca aurul garanteaza izbavirea!

Oameni buni, cand o sa invatam ca Dumnezeu nu locuieste in acesti pereti? Ca bogatia materiala e doar fum si iluzie? Ca o constructie arhitetconica, oricat de grandioasa si luxoasa, nu va putea in veci sa ofere iertare, salvare si inaltare spirituala nici macar unei singure persoane, daramite asa, la gramada, unui neam intreg? Ca astea trebuie sa vina din tine, sa le simti, sa ti le doresti cu ardoare. Dumnezeu adevarat si credinta sunt in inima si le porti cu tine oriunde. Dumnezeu e pretutindeni, Dumnezeu locuieste in tine. Acolo trebuie sa-l cauti, nu intre patru pereti din beton si caramida.

Romania e tara unde se inaugureaza, cu fast, panglica tricolora, televiziune, surle si trambite, bucatele de autostrada scumpe cat lansarea unei rachete pe luna, care o iau apoi la vale si trebuie reparate, lucruri extraterestre si nemaivazute precum wc-urile in incinta scolii, sali de sport in sate uitate de lume, parcuri pline cu banci pe care nu le foloseste nimeni fiindca sunt prea in afara orasului. Prin urmare, cum de ne mai mira „inaugurarea” unei constructii neterminate, care a costat deja 120 de milioane si va mai manca cel putin inca pe atat, sub pretextul ca ne va apropia de Dumnezeu?

CITATUL ZILEI: 

„Cel ce are două haine să dea celui ce nu are şi cel ce are bucate să facă asemenea.”

Sfântul Ioan Botezătorul

„Fiilor, cat de anevoie este pentru cei ce se incred in bogatii sa intre in Imparatia lui Dumnezeu! Mai lesne este sa treaca o camila prin urechea unui ac, decat sa intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu!”

„Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei avea comoară în cer!”

Evanghelia dupa Marcu

Tocanita internautica (72)

Cred ca rubrica asta e singura de pe Siraguri care ar putea continua la nesfarsit, fiindca am mereu material la discretie. Atata timp cat umblu nestingherita pe campiile internetului, e imposibil sa nu dau peste articole interesante, numai bune de impartasit aici. Uneori gasesc atat de multe chestii faine, incat mi-e greu sa fac o selectie. Exact asa s-a intamplat si saptamana asta. In final, m-am hotarat pentru urmatoarele:

Lectura placuta si digestie usoara!

 

Porcul

Intr-una din întâlnirile organizate de putere cu deţinuţii, în vederea reeducării, în careul care se făcea în curte, Crăciun «trecea în revistă» însoţit de un grup de ofiţeri, careul. La un moment dat s-a oprit în faţa unui om înalt, slab, puţin adus de spate. – Ce faci, filosofule? Îl cunoscuse. Era Petre Ţuţea. Era aşa de slab că-l susţineau doi camarazi. Crăciun l-a privit satisfăcut. Şi către mulţime:
– Mă, aţi rămas în urmă! V-aţi prostit! Că dacă eraţi deştepţi nu ajungeaţi aici! Vi-L închipuiţi pe Hristos cu un crucioi în spate prin New York? Ar râde şi curcile. Uite, am ajuns în Lună şi n-am dat de niciun Dumnezeu!
Se depărtase câţiva paşi. Ţuţea a ridicat mâna.
– Domnule, colonel! O clipă. Vreau să vă întreb ceva!
– Da! Ia zi, mă, filosofule!
– Nu vă supăraţi, aţi crescut la oraş sau la ţară?
– La ţară, mă! Nu se vede? – şi-şi bombează pieptul.
– Şi aţi avut porci?
– Auzi vorbă? Cum să nu! Care gospodar de la ţară nu creşte porci?
– Şi…aţi văzut dumneavoastră porc să privească în sus?
Tăcere scurtă. Priviri speriate.
– Îl ştiţi că e nebun! Tâmpenii…

S-a stăpânit pe cât se putea râsul general ce ameninţa să invadeze mulţimea şi Crăciun cu suita sa s-au grăbit să scurteze întâlnirea cu «nebuni ca Ţuţea».

Povestioara gasita pe facebook.

Tocanita internautica (71) – RIP Stan Lee

Imi plac filmele cu supereroi si-n ultima vreme, exact astea mi-au tot iesit in cale. Chiar saptamana asta am vazut toate filmele cu Thor, pe HBO, difuzate probabil in amintirea si onoarea marelui Stan Lee, creatorul supereroilor Marvel, care s-a stins din viata luni, 12 noiembrie, la varsta de 95 de ani. Prin urmare, am hotarat ca editia de saptamana aceasta a tocanitei internautice sa fie un fel de tribut adus lui, fiindca nu am uitat cat de fascinata eram in copilarie de X-Men si Spiderman, supereroii mei preferati.  

Lectura placuta si digestie usoara!

Murim… ca mâine

E-așa de trist să cugeți că-ntr-o zi,
poate chiar mâine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voioși, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne, atâta soare
o să mai fie-n lume după noi;
cortegii de-anotimpuri și de ploi,
cu păr din care șiruie răcoare…

Și iarba asta o să mai răsară,
iar luna tot așa o să se plece,
mirată, peste apa care trece –
noi singuri n-o să fim a doua oară.

Și-mi pare-așa ciudat că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viața e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate

și celălalt – și-mi pare nențeles
și trist că nu privim la cer mai des,
că nu culegem flori și nu zâmbim,
noi, care-așa de repede murim.

Magda Isanos

Tocanita internautica (70)

Tocanita internautica de saptamana aceasta este una vizuala, prin urmare, pentru placerea ochilor, dati click cu incredere pe urmatoarele linkuri:

Lectura placuta si digestie usoara!