Am fost director la o mare intreprindere socialista. Cafeaua de dimineata era pregatita de o secretara sexy, mergeam la serviciu cu Dacia neagra. Odata am fost intrebat daca fabrica nu contribuie cu 10 mii de lei pentru inmormintarea unui tovaras din Comitetul Central. Am spus ca cu atâția bani as înmormânta intregul Comitet. Din acest moment am devenit director la o intreprindere mai mica. Cafeaua zilnica era pregatita de o secretara mai in vârstă, la serviciu mergeam cu furgoneta fabricii. Odata am fost apostrofat ca nu am fost la ultima sedinta de partid. Am raspuns ca daca stiam ca e ultima m-as fi dus sigur. Din acest moment am lucrat ca maistru. La serviciu mergeam cu masina proprie si eu faceam cafeaua de dimineata. In atelier aveam pe perete poza lui Ceausescu si al Lolobrigidei. Odata mi-au spus ca de ce nu dau jos poza curvei de pe perete. Am luat poza lui Ceausescu. Din acest moment am lucrat zilier la sapat santuri. Mergeam la lucru cu bicicleta si duceam cafeaua de acasa in termos. Odata in timp ce sapam santul au venit si mi-au spus sa-mi ascund bicicleta deoarece va trece pe acolo o delegatie de partid de la Bucuresti Am raspuns sa nu-si faca probleme deoarece bicicleta este inchisa cu un lacat…din acest moment am ramas fara lucru. O vreme am fost somer pana la schimbarea orânduirii. M-am reabilitat, am intrat in politica, am intrat in partid. Cafeaua imi este servita de o secretara sexy, la serviciu merg cu un Audi cu sofer personal. In rest imi tin gura si din când in când ridic mâna sa votez.
Text găsit pe Facebook.
Şiraguri de gânduri 