Povestea literei P

– Cum te numești, domnule?
– Petre
– Și ce lucrezi?
– Prepar pește prăjit pentru pescari.
– Bine, și ce anume faci?
– Pun peștele pe plăci, pisez piper, presar piper peste pești, potrivesc plăcile pe plită; pentru peștele prăjit pregătesc piure; pun peștele pe platouri; pentru placul pescarilor pun pahare pentru palincă.
– Dar de ce vorbești numai cu „P”?
– Poftim?
– De ce vorbești numai cu „P”?
– Pot pronunța pe P perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun rămășag că la întrebările mele vei greși.
– Primesc provocarea.
– Pe cât?
– Pun pariu pe patru poli!
– S-a făcut!
– Spune-mi, ce-ți place să mănânci?
– Pastramă, papricaș, pârjoale, pui pane, porumbei, piftie piperată, pește, plachie, prefer păstrăvi, potârnichi, papanaș, papară.
– Și ce îți place să bei?
– Palincă, pinot, pelin, porto.
– Și la desert?
– Plăcinte, prăjituri, pișcoturi, pepene, prune, pere, portocale, piersici, papanași.
– Dar înghețată obișnuiești?
– Puțin; profiterol, parfait.
– Spune-mi, cum îți petreci timpul liber?
– Primăvara prefer plimbări prin parcuri, pe poteci, prin pădure, prin poienițe.
– Dar vara?
– Plajă, pescuiesc.
– Și iarna?
– Prefer patinajul.
– Te pomenești că poți să-mi spui și o poezie numai cu litera „P”?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o!
– Poezia poetului Petru Popescu :

„Prin păduri, peste poiene,
Prin pustiuri, peste pietre
Păsări, pâlcuri pribegesc
Părăsindu-și puii proprii
Pe pământul părintesc
Prima pasăre, pilotul,
Plescăind puternic pliscul,
Plutea privind pământul
Pajiștea, pădurea, piscul.”

– Off… Văd că am pierdut… Pa!
– Pardon, pentru pariul pierdut plătești patru poli!
– OK. Plătesc.
– Pune paralele pe portofel!

Povestioara gasita pe facebook.

Reclame

Unii si altii

Unii vor iubire, alții vor putere,
Unii doar un umăr pentru-o mângâiere,
Unii casă mare şi maşină nouă,
Alții doar o umbră unde să nu-i plouă,

Unii să audă, alții să vorbească,
Unii doar o clipă cerul să privească,
Unii o moşie mare şi bogată,
Uni-ar vrea o mamă, alți-ar vrea un tată,

Unii haine scumpe şi pantofi mai mulți,
Alţii vor picioare şi-ar umbla desculți,
Unii vor un munte, alții vor o mare,
Unii doar să aibă cele necesare,

Unii vor avere, faimă, bogății,
Alții sănătate pentru-ai lor copii,
Unii vor să aibă propriul răsărit,
Alții doar să uite ceea ce-au iubit…

Pelerini prin lume între nu şi da,
Fiecare suflet are rana sa!
Nu tot cel ce râde este fericit,
Cum nici cel ce plânge totul a sfârşit!

Luptă pentru tine, uşurează-ți chinul,
Iar de nu se poate să-ți accepți destinul;
Fii cu gânduri bune şi să crezi mereu:
Când nu vine nimeni, vine Dumnezeu!
Licuția Pântia

Leul, Vulpea si Magarul

Leul, Vulpea si Magarul au hotarat sa se ajute reciproc la vanatoare.

Dupa ce au vanat si au prins multa prada, la intoarcerea din padure, Leul l-a rugat pe Magar sa imparta prada intre cei trei parteneri. Magarul a impartit cu grija prada in trei parti egale si a invitat apoi cu modestie pe ceilalti doi sa-si ia ei primii cate o parte.

Vazand acestea, Leul s-a infuriat la culme, l-a omorat pe Magar si l-a devorat pe loc.

Apoi a cerut ca Vulpea sa-i faca o favoare si sa faca ea impartirea.

Vulpea a pus pentru Leu intr-o gramada mare aproape tot ce prinsesera la vanatoare, lasandu-si pentru ea cea mai mica bucata posibila.

Leul a spus:

– Excelentul meu tovaras, cine te-a invatat arta impartirii, ca sa stii sa imparti totul atat de bine? Ai facut-o aproape la cel mai bun mod posibil.

Vulpea a replicat:

– Am invatat de la Magar, vazand ce soarta a avut.

Morala: Fericit este acela care poate invata din nenorocirea altora.

Povestioara gasita pe haios.ro.

De eşti rău, posteşti degeaba

Daca tot suntem in Postul Craciunului, luati aminte:

De eşti rău, posteşti degeaba!
Nu-ţi găseşti aşa norocul!
Te fereşti de porc tot postul
Şi apoi mănânci ca porcul.

Într-o lume mai nebună,
Vrei lumină şi speranţă?!
Fii mai bun, dar nu o lună,
Schimbă-te pentru o viaţă!

Redescoperă-ţi fiinţa!
Gânduri bune-n piept adună!
Nu-n mâncare stă credinţa,
Ci în inima cea bună!

Octavian Petrescu

Simptomele bolii informatice

1. În fiecare dimineață îți faci un backup.

2. Ultimul tău gînd înainte de a adormi este : ”Shutdown complete”.

3. Cauți butonul ”Cancel” după ce ai apăsat un buton greșit la lift și te miri cît e de săracă interfața utilizator.

4. Faci click dublu pe butonul de la lift.

5. Apeși PageDown ca să întorci pagina unei cărți.

6. Cînd vorbești de numere rotunde, te gîndești la 16, 32, 64,256, 1024…

7. Din tren, admiri scrolling-ul peisajului.

8. La telefon, compui un număr de IP.

9. Îți amintești cu mai mare ușurință adresa ta de email, decît pe cea poștală sau decît numărul de telefon.

10. Cînd închizi o fereastră, degetele tale se pun în mod automat în poziția Alt-F.

Scrisoarea unui terorist arab

Zalutam cu rezbect, Jefu.

Aderizat la Romania cu bomba la valiza ascuns, tregut fara broblem control la aerobort. Pastrat dolar american blestemat, bentru construit aigea bomba, dat jumadate la taxi, jumate furat tigan din buzunar. Indalnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine. Discutat cu el la cafenea plan bomba, consumat egler broaspat, intoxicat cu zalmonel, noi ajuns la sbital, doctor roman durut la c*r, noi luat c*r fok.

Jefu, gu bomba praf antrax nu putut facut la Romania, cineva furat antrax, deci ingercat plan bomba cu bum-bum! Mutat abartament frate Ahmed, adus mult frumos aminde de tara mia, fara apa la robinet, geamm sparte ca la Beirut, tigle kazut cap cind vind bate.

Urmarit PROTV emiziune explozia camion azotat, facut frica la mine. Astia romani are tupeu nu gluma! Urgent trebuie recrutat, jefu! Bomba cu azotat mare efect aveam…

Inderesat pilotat avion bentru lovit gladire la roman. Vazut delevizor, aparat zbor MIG brabusit singur in ogor la taran, plus taran roman stricat singur gladire, adormit beat , tigara abrinsa, murit soacra, facut chef mare la ei…

Draga Jefu, gineva furat la mine gas pastrat bentru bus la bomba, iar azeara, gind iesit cumbarat baclava, exblodat budelie la barter. Aicia la Romania, mult cretin! Zbierat, zguibat la sin, c***t be mine de frica !
Jefu, ma indorg acasa! Asta romani nu are nevoie de terorism, face singur treaba.

Hussein

Sursa: moldoveancublog.ro

Sotul ideal – fabula

Într-un sat, o vacă grasă,
Cum sunt vacile tâmpite,
Dar frumoasă şi lăptoasă,
S-a gândit să se mărite.

Boii, de la mic la mare,
Au venit cu tot belşugul,
Toţi voiau să se însoare,
Că-s deprinşi să tragă jugul.

Vaca, însă, ca o fată
Cu avere şi trusou,
Îi respinge, îngâmfată :
-Cum să mă mărit c-un bou ?

E un cal prin curţi vecine,
Care, pătimaş, mă strânge,
El e genul meu, tip bine,
Armăsar sadea, pur-sânge !

Vaca, tot făcându-i curte,
Îşi atinse idealul.
După tratative scurte,
S-a căsătorit cu calul.

– Ah, ce şansă pe mireasă !
Comenta în pom o cioară,
El – aristocrat de rasă.
Ea – o biată pierde-vară.

Dar, curând, ce tragedie!
Vaca se certă cu calul,
Pân’ departe-n deal la vie,
S-auzea întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,
Vaca-n fiecare noapte,
Se plimba, făcând pe vampa,
Cu ispitele-i de lapte.

Ba, mai mult, se întâmplase,
Ca – jucând pe-ndrăgostita –,
Calul, furios, îi trase
Două palme cu copita!

Şi atunci, cu resemnare,
Vaca prinse a pricepe
Cum că soţul ei mai are
Trei amante, toate – iepe.

Asta-i prea de tot, îşi zise,
Îl dau dracului de cal!
Şi-ntr-o seară părăsise
Domiciliul conjugal.

Slabă, galbenă, uscată
De necazuri şi nevoi,
Vaca noastră, resemnată,
Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin şi jale,
Vaca multe a-nvăţat.
Primul bou ieşit în cale
Îl acceptă de bărbat.

Nunta lor a fost vestită,
Că s-a dus prin văi ecoul:
-Ce pereche potrivită!
(Vaca noastră şi cu boul).

Ea comandă, el ascultă.
El – cu munca, ea – tapaj.
Este, fără vorbă multă,
Tipul clasic de menaj.

Totuşi, vaca (ne şopteşte
un măgar – c-aşa-i măgarul),
Prin păduri, mai zăboveşte,
Uneori, cu armăsarul.

Dar eu cred că-i calomnie,
Măgăria ce ne-o spune.
Totul e că-n căsnicie,
Treaba merge de minune.

Vaca poate, ştie satul,
Chiar şi grajdul să-l răstoarne.
Boul nu-i decât bărbatul.
Ca dovadă: poartă coarne !

Şi aşa, trec ani şi ani
Şi precum am prins de ştire,
Au făcut şi trei juncani
Şi trăiesc în fericire.

În povestea mea, de faţă,
Nu e nici un lucru nou:
Pentru orişicare vacă,
Soţul ideal e-un BOU!

Text primit pe mail. Multumesc, Auras!