1. În fiecare dimineață îți faci un backup.
2. Ultimul tău gînd înainte de a adormi este : ”Shutdown complete”.
3. Cauți butonul ”Cancel” după ce ai apăsat un buton greșit la lift și te miri cît e de săracă interfața utilizator.
4. Faci click dublu pe butonul de la lift.
5. Apeși PageDown ca să întorci pagina unei cărți.
6. Cînd vorbești de numere rotunde, te gîndești la 16, 32, 64,256, 1024…
7. Din tren, admiri scrolling-ul peisajului.
8. La telefon, compui un număr de IP.
9. Îți amintești cu mai mare ușurință adresa ta de email, decît pe cea poștală sau decît numărul de telefon.
10. Cînd închizi o fereastră, degetele tale se pun în mod automat în poziția Alt-F.
Etichetă: istorioare
Scrisoarea unui terorist arab
Zalutam cu rezbect, Jefu.
Aderizat la Romania cu bomba la valiza ascuns, tregut fara broblem control la aerobort. Pastrat dolar american blestemat, bentru construit aigea bomba, dat jumadate la taxi, jumate furat tigan din buzunar. Indalnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine. Discutat cu el la cafenea plan bomba, consumat egler broaspat, intoxicat cu zalmonel, noi ajuns la sbital, doctor roman durut la c*r, noi luat c*r fok.
Jefu, gu bomba praf antrax nu putut facut la Romania, cineva furat antrax, deci ingercat plan bomba cu bum-bum! Mutat abartament frate Ahmed, adus mult frumos aminde de tara mia, fara apa la robinet, geamm sparte ca la Beirut, tigle kazut cap cind vind bate.
Urmarit PROTV emiziune explozia camion azotat, facut frica la mine. Astia romani are tupeu nu gluma! Urgent trebuie recrutat, jefu! Bomba cu azotat mare efect aveam…
Inderesat pilotat avion bentru lovit gladire la roman. Vazut delevizor, aparat zbor MIG brabusit singur in ogor la taran, plus taran roman stricat singur gladire, adormit beat , tigara abrinsa, murit soacra, facut chef mare la ei…
Draga Jefu, gineva furat la mine gas pastrat bentru bus la bomba, iar azeara, gind iesit cumbarat baclava, exblodat budelie la barter. Aicia la Romania, mult cretin! Zbierat, zguibat la sin, c***t be mine de frica !
Jefu, ma indorg acasa! Asta romani nu are nevoie de terorism, face singur treaba.Hussein
Sursa: moldoveancublog.ro
Sotul ideal – fabula
Într-un sat, o vacă grasă,
Cum sunt vacile tâmpite,
Dar frumoasă şi lăptoasă,
S-a gândit să se mărite.Boii, de la mic la mare,
Au venit cu tot belşugul,
Toţi voiau să se însoare,
Că-s deprinşi să tragă jugul.Vaca, însă, ca o fată
Cu avere şi trusou,
Îi respinge, îngâmfată :
-Cum să mă mărit c-un bou ?E un cal prin curţi vecine,
Care, pătimaş, mă strânge,
El e genul meu, tip bine,
Armăsar sadea, pur-sânge !Vaca, tot făcându-i curte,
Îşi atinse idealul.
După tratative scurte,
S-a căsătorit cu calul.– Ah, ce şansă pe mireasă !
Comenta în pom o cioară,
El – aristocrat de rasă.
Ea – o biată pierde-vară.Dar, curând, ce tragedie!
Vaca se certă cu calul,
Pân’ departe-n deal la vie,
S-auzea întreg scandalul.În zadar, când stingea lampa,
Vaca-n fiecare noapte,
Se plimba, făcând pe vampa,
Cu ispitele-i de lapte.Ba, mai mult, se întâmplase,
Ca – jucând pe-ndrăgostita –,
Calul, furios, îi trase
Două palme cu copita!Şi atunci, cu resemnare,
Vaca prinse a pricepe
Cum că soţul ei mai are
Trei amante, toate – iepe.Asta-i prea de tot, îşi zise,
Îl dau dracului de cal!
Şi-ntr-o seară părăsise
Domiciliul conjugal.Slabă, galbenă, uscată
De necazuri şi nevoi,
Vaca noastră, resemnată,
Se întoarse printre boi.Dup-atâta chin şi jale,
Vaca multe a-nvăţat.
Primul bou ieşit în cale
Îl acceptă de bărbat.Nunta lor a fost vestită,
Că s-a dus prin văi ecoul:
-Ce pereche potrivită!
(Vaca noastră şi cu boul).Ea comandă, el ascultă.
El – cu munca, ea – tapaj.
Este, fără vorbă multă,
Tipul clasic de menaj.Totuşi, vaca (ne şopteşte
un măgar – c-aşa-i măgarul),
Prin păduri, mai zăboveşte,
Uneori, cu armăsarul.Dar eu cred că-i calomnie,
Măgăria ce ne-o spune.
Totul e că-n căsnicie,
Treaba merge de minune.Vaca poate, ştie satul,
Chiar şi grajdul să-l răstoarne.
Boul nu-i decât bărbatul.
Ca dovadă: poartă coarne !Şi aşa, trec ani şi ani
Şi precum am prins de ştire,
Au făcut şi trei juncani
Şi trăiesc în fericire.În povestea mea, de faţă,
Nu e nici un lucru nou:
Pentru orişicare vacă,
Soţul ideal e-un BOU!
Text primit pe mail. Multumesc, Auras!
Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt?
Intr-o seara, eu si sotia mea eram in pat. Dupa ceva timp, eu am inceput sa ma incalzesc…cand ea a zis:
-Nu pot acuma, nu sunt dispusa! As fi vrut numai sa ma tii in brate.
Am intrebat:
-Cum? Ce ai acum?
Iar ea a zis cuvinte de care fiecarui barbat de pe planeta ii este teama sa le auda:
-Tu pur si simplu nu intelegi nevoile mele emotionale pe care le am ca femeie, ca sa pot sa-ti indeplinesc nevoile tale fizice ca barbat!
La privirea mea nelamurita, ea a raspuns:
-Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci nu numai din cauza celor ce fac cu tine in pat?
Intelegand ca in seara aceea nu va fi nimic, m-am intors si am adormit. In ziua urmatoare l-am sunat pe seful meu si mi-am luat o zi libera, ca sa petrec timpul cu ea. Am luat masa afara, iar apoi am dus-o intr-un centru comercial mare, la sectiunea cu haine de dama. Am insotit-o pana ce ea a probat cateva costume scumpe. Nu a putut sa se hotareasca ce sa aleaga, astfel ca am zis sa le luam pe toate. A vrut si pantofi care sa se asorteze cu costumele, astfel ca i-am zis sa aleaga cate o pereche pentru fiecare costum. Am ajuns si la sectiunea cu bijuterii, unde i-am luat cercei cu briliante.
Ce sa va zic, era tare entuziazmata. Precis s-a gandit ca sunt la un pas de faliment. Am crezut ca ma pune la proba cand a cerut sa-i iau si o fustita de tenis, desi nu a jucat tenis niciodata.
-Da, sigur, iubita.
Aproape ca era in extaz. Zambindu-mi, in sfarsit a zis:
-Cred ca asta ar fi totul. Putem merge sa platim la casa.
Eu abia m-am abtinut sa nu rad cand i-am zis:
-Nu pot acuma, nu sunt dispus.
Fata i-a devenit palida, falca i-a cazut si a zis:
-Cum?
-Am vrut numai sa tii aceste lucruri in brate ceva timp. Tu pur si simplu nu intelegi problemele mele financiare pe care le am ca barbat, ca sa fiu in stare sa indeplinesc nevoile tale pe care le ai ca femeie?
Si tocmai atunci cand privirea ei s-a oprit asupra mea ca si cum ar fi vrut sa ma omoare, am adaugat:
-Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt?
Auzul selectiv la barbati
Auzul selectiv este un sindrom auditiv foarte raspandit la barbati, dar de cele mai multe ori acest sindrom este necunoscut de femei.
De exemplu cand o femeie spune:
-Asculta, nu se mai poate cu dezordinea asta. Tu si eu o sa facem curatenie impreuna. Uite, toate hainele tale sunt aruncate pe jos, daca nu le bagam la spalat imediat, o sa trebuiasca sa umbli in pielea goala. O sa ma ajuti ACUM si cand zic ACUM, inseamna imediat!
Barbatul intelege:
–Asculta… blablablablabla… tu si eu… blablablablabla… impreuna... blablablablabla… pe jos… blablablablabla… in pielea goala… blablablablabla… ACUM… blablablablabla… imediat!
Pana in ziua de astazi nici o terapie nu a reusit sa vindece aceasta slabiciune auditiva. Evident, barbatii nu se concentreaza decat pe lucrurile esentiale !
Sursa: moldoveancublog.ro
Balada fetelor de altadata
Multe s-au schimbat cu timpul. Unele doar “in mai prost”,
Chiar şi fetele sunt altfel, nu mai sunt deloc ce-au fost.
Inainte erau tandre, mai cuminţi, mergeau la şcoală
Acum au ca singur scop, să bage bărbaţii-n boală.
In trecut te-ar fi iubit de veneai c-o floare-n dar,
Astăzi nu au timp de flori, stau prin mall sau la solar.
Dădeai gata orice fată c-o cutie de bomboane,
Acum unele iţi cer să le pui chiar silicoane.
In trecut ieşeau prin parcuri, la plimbare, dar acu’,
Ele nu mai vor pe bancă, ci pe boxe in Bamboo.
Te rugai intens de vreuna ca s-o plimbi prin parc in noapte
Acum vin şi câte zece, dacă au ai tăi Q7.
In trecut de te plăcea, iţi scria destul de des
Bileţele de amor, nu-ţi lăsa “offline” pe mess.
Nu aveai poze cu ea, o puteai vedea doar “live”.
Acum poţi s-o studiezi şi pe “Facebook” şi “Hi5″.
Atunci de-o scoteai la film, aşteptaţi la braţ troleul
Azi stă la telenovele dacă n-o scoţi cu BMW-ul.
Seara, la prima-ntalnire, i-arătai ceru-nstelat
Acum ii arăţi tavanul, că deja ai dus-o-n pat.
Pe-atunci nu ştia ce-i “shopping”, nu işi lua haine din mall
N-avea firme preferate… se ducea la croitor.
Atunci nu aveam mobile, aşteptai in frig o fată.
Acum ii dai SMS :”Am ajuns.Cobori odată?!?”
Ce frumos era-n trecut, când vorbeam de viitor
La un suc la o terasă, nu direct in dormitor.
Ne doream c-acele vremuri să nu treacă niciodată,
Unde sunt?, unde s-au dus?… fetele de altădată.
Sursa: moldoveancublog.ro
Scrisoarea unei adolescente către tatăl ei
Tati draga, imi pare foarte rau, dar trebuie sa iti spun ca am plecat de acasa cu noul meu prieten. Am gasit dragostea adevarata. Sa vezi ce chipes e, cu tatuaje si piercinguri si motocicleta aceea imensa. Dar tati, asta nu e tot: am ramas, in sfarsit, insarcinata si Abdul spune ca vom trai fericiti in rulota lui, in mijlocul padurii. Vrea multi copii si asta visez si eu. Si pentru ca am aflat ca marijuana nu este deloc daunatoare, am hotarat sa o cultivam pentru noi si prietenii nostri, sa aiba cand raman fara cocaina si extasy. Intre timp, sper sa se descopere tratamentul pentru SIDA, pentru ca Abdul sa se simta mai bine. Sa stii, tati ca merita asta.
Tati, nu te ingrijora, am deja 15 ani si pot avea grija de mine. In plus, Abdul stie sa ma sfatuiasca, doar are 44 de ani: m-a sfatuit si sa imi schimb religia (la islamism, desigur). Sper sa te vizitez curand, ca sa iti poti cunoaste nepotii.
Te pup! Fetita ta.
P.S.: Te-am pacalit! Sunt la vecina. Voiam doar sa iti arat ca sunt lucruri mai rele in viata decat carnetul de note de pe birou.
Povestioară găsită pe moldoveancublog.ro.
Când mama ta e hacker
Fiul meu drag!
Daca citesti acum aceasta nota inseamna ca in sfarsit ti s-a inchis conexiunea la internet. Nu incerca sa suni ISP-ul nostru sau sa umbli prin setarile browser-ului. Trebuie sa faci urmatoarele:
Du-te la farmacie de pe coltul strazii noastre, cumpara medicamente pentru bunicul tau – retetele sunt pe masa sub oglinda. Intra la supermarket si cumpara: doua pungi de lapte cu 1.5% grasime, paine alba feliata si o cutie de ceai. De la standul cu legume, care e alaturi de oprire, cumpara cateva kilograme de cartofi, o jumatate de kilogram de ceapa si o bucata de varza rosie. Pastreaza toate chitantele.
Am lasat telefonul acasa. Suna-l pe tata la locul de munca si spune-i ca imaginile pentru azi nu sunt inca gata. In acelasi timp, spune-i ca l-am rugat sa ia rufele de la spalatorie in drum spre casa. Inainte de a apela, porneste programul cu pictograma telefonului pe desktop (in coltul din dreapta sus) si salveaza raspunsul tatalui intr-un fisier cu extensia *.wav.
Fa-ti lectiile – chiar daca ai o singura tema, la matematica, asta nu este un motiv sa o lasi pe seara cand e tarziu. Paginile 116, 121 si 118 din manual. Sa stii ca la a treia problema trebuie sa faci ecuatia, sa nu copiezi raspunsul care este la sfarsitul cartii (pentru ca este o greseala de tipar). Iar restul problemelor nu au raspunsuri la sfarsitul cartii.
Dupa asta, apuca-te de curatenie in camera ta. Cand ai sa pui lucrurile la locurile lor, numara toate piesele de Lego care trebuie sa fie puse in vasul de plastic, numara discurile, jucariile de pe raft si masinile din cutie. Dupa asta poti sa deschizi browserul si sa introduci in bara de adrese http:// raspunsurile care au iesit de la numararea celor de sus, sa nu uiti sa pui “punct” dupa fiecare raspuns.
Se va deschide tabelul de management a subretelei. Pentru a avea acces la setarile lui trebuie sa scrii parola – raspunsuri de la problema 2, 3 si 1 din manual. Pe coloana din stanga gasesti IP-ul nostru si acolo (langa metoda de plata – card) introduci urmatoarele: ultimele doua cifre ale chitantelor de la magazine, (codurile care sunt in partea de jos a chitantelor). Spatiile care raman libere le completezi cu zerouri. Dupa, apasa “OK”.
Dupa toate procedeele, poti utiliza Internetul in continuare. In cazul in care o sa primesti apel de la un rautacios- e Sysadmin si te va injura – in acest caz deruleaza fisierul cu extensia *wav – raspunsul tatalui tau. Sper ca o sa reusesti.
Diseara, cand o sa vin acasa iti voi spune o poveste despre cum o mica hackerita, in frunte cu grupul sau, spargeau serverele de la Microsoft si ale teroristilor arabi.
Te pup! A ta, mama!
Povestioară găsită pe moldoveancublog.ro.
Vârstele omului
În prima zi, Dumnezeu a creat câinele şi i-a zis:
–În fiecare zi să stai în uşa casei şi să latri la oricine intră în casă ori trece prin faţa ei. Pentru asta îţi dau 20 de ani de viaţă.
Câinele a răspuns:
–E prea mult pentru a sta şi a lătra, Doamne! Ce-ar fi să-mi dai doar zece ani şi să-i păstrezi pe ceilalti zece?
Şi Dumnezeu a fost de acord.
A doua zi, Dumnezeu a creat maimuţa şi i-a zis:
–Înveseleşte-i pe oameni cu maimuţărelile tale şi fă-i să râdă. Pentru asta îţi dau o viaţă de 20 de ani.
Maimuţa a zis:
–Să mă maimuţăresc vreme de 20 de ani? Asta-i destul de mult! Ce-ar fi să-ţi dau 10 ani înapoi cum a făcut şi câinele?
Şi Dumnezeu a fost de acord.
A treia zi, Dumnezeu a creat vita şi i-a zis:
–Tu să mergi toată ziua pe câmp cu ţăranul, să suferi de arşiţa soarelui, să ai viţei şi să dai lapte să poţi întreţine familia ţăranului. Pentru asta îţi dau 60 de ani de viaţă.
Vita a răspuns:
–Asta e o viaţă destul de grea, Doamne! Ce-ar fi să păstrez 20 şi să-ţi înapoiez 40?
Şi Dumnezeu a acceptat şi de această dată.
În ziua a patra, Dumnezeu l-a creat pe om şi i-a zis:
–Mănâncă, dormi, căsătoreşte-te şi bucură-te de viaţă. Pentru asta îti dau 20 de ani.
Dar omul a zis:
–Numai 20 de ani? Este posibil să-mi dai mie cei 20 de ani ai mei, cei 40 pe care ţi i-a înapoiat vita, cei 10 de la maimuţă şi 10 de la câine, pentru a avea o viaţă de 80 de ani?
–Sigur! a zis D-zeu, tu ai cerut-o!
Acesta este deci motivul pentru care în primii 20 de ani mâncăm, dormim, ne jucăm şi ne distrăm. Următorii 40 de ani muncim ca vitele în soare ca să ne întreţinem familiile. După care ne maimuţărim timp de 10 ani ca să ne bucurăm nepoţii. Iar ultimii 10 ani îi petrecem pe prispa casei lătrând la toată lumea.
Povestioară găsită pe moldoveancublog.ro.
Legenda bujorului (Ruja de Rusalii)
Bujor era fiul unui împărat bătrân şi tare paşnic. Aflându-se pe patul morţii, bunul împărat îi zise feciorului:
– Dragul tatii, eu n-am duşmani, după cum bine ştii. Războaie cu vecinii n-am purtat. Am însă un mare necaz, Bujor. Cunoşti şi tu povestea …
-Da, tată! răspunse fiul cu o mare durere în suflet. Toată lumea ştie despre lacul blestemat din codrul de brazi, acolo unde trăiesc stafiile şi ielele amăgitoare. Ielele cele spurcate, care-i prefac pe oameni în măgari şi în viţei, schimonosindu-i.
Ochii împăratului luceau de spaimă.
-Să nu te duci niciodată acolo, Bujor. Niciodată să nu te duci la lacul ielelor …
Împăratul căzu pe pernă, fără suflare. Bujor îi închise pleoapele şi-l jeli îndelung. Acum el era stăpânul împărăţiei. Avea buzduganul în mână şi coroana de aur pe cap.
După câţiva ani, când promisiunile se uită, noul împărat Bujor umbla prin târguri şi prin sate. Tocmai trecea pe lângă pădurea adâncă, în mijlocul căreia se afla lacul cel blestemat. Era noapte şi luna lumina feeric împrejurimile. Deodată, pe Bujor începu să-l fure somnul. Cântau privighetorile, dar şi ielele vrăjite care apăreau goale şi ademenitoare la marginea poienii.
-Doamne, oştenii mei s-au tolănit pe iarbă şi-au adormit. Şi caii s-au culcat, iar zânele frumoase şi zâmbitoare mă poftesc în pădure …
Bujor mergea magnetizat, după iele şi stafii, până într-o dumbravă fermecată. Ielele albe jucau în jurul tânărului împărat care se ruşinase de goliciunea ielelor şi obrazul i se înroşise ca focul.
-Să- l prefacem în viţel! râse o zână.
-Ba să-l facem în gândac! hohoti răutăcioasă alta.
-Broscoi i-ar sta mai bine, hihi! mai zise una înaltă.
Mama ielelor, tot aşa de atrăgătoare ca şi fiicele sale, purta pe cap o coroană sclipitoare, bătută în pietre preţioase. Ea zise:
-Nu, nu! Pentru că dumnealui, fiul de împărat s-a înroşit la faţă, poruncesc să se prefacă imediat în floare. Floare roşie. Aşa să rămâie!
Într-o clipă, trupul lui Bujor intră într-un vârtej şi se transformă într-o floare roşie ca jarul, destul de mare şi bătută ca un pămătuf. Apoi, ielele au dispărut în lacul blestemat. Mai apoi, oamenii au numit floarea cea roşie bujor. Bujor a rămas până astăzi, după numele lui Bujor, fiul împăratului, care fusese vrajit de zânele cele rele, ca să se transforme în floare de bujor.
Povestioara gasita pe facebook.
Pentru ca te iubesc
Au fost odată doi tineri care se iubeau. După o vreme, el i-a luat un inel şi a cerut-o de soţie. I-a spus:
-Am nevoie de tine!
Ea l-a întrebat:
-De ce?
-Pentru că te iubesc! i-a raspuns el.
Şi cei doi s-au căsătorit. Şi erau foarte fericiţi.
Dar în curând au început să se auda picioruşe în casă. Astfel, odată cu venirea copiilor, au început să se rărească florile, cadourile, declaraţiile de dragoste şi toate momentele intime. Copiii creşteau, şi odată cu ei creşteau şi problemele. A urmat şcoala, tinereţea, căsătoria. Şi încet, încet, copiii au plecat din casa parintească.
Cei doi îmbătrâneau, iar distanţa şi răceala dintre ei erau tot mai mari. Acum erau o bătrânică şi un bătrânel, singuri. După un timp, bătrânica s-a îmbolnavit şi a ajuns la spital. Doctorii i-au spus că n-are nici o şansă. Atunci bătrânelul s-a dus şi s-a rugat. Apoi a venit la ea la spital, a intrat în salon, s-a apropiat de patul ei, a luat-o de mână şi i-a spus:
-Tu nu ai sa mori.
Ea l-a întrebat :
-De ce?
-Pentru că te iubesc! i-a răspuns bătrânelul. Si bătrânica s-a vindecat, a venit acasă şi cei doi au trait apoi ani frumoşi şi fericiţi împreună.
Da, dragii mei, aceasta este iubirea, iubirea care vindecă, iubirea care face minuni. Chiar dacă o rostim şi o trăim în diferite feluri, nu uitaţi un lucru: Iubirea vine de la Dumnezeu.
Povestioara gasita pe facebook.
Coliba în flăcări
Singurul supraviețuitor de pe o navă care se scufundase, a fost aruncat pe malul unei insule nelocuite. El s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu să-l salveze și, în fiecare zi, scruta orizontul, în găsirea ajutorului, dar nimeni nu părea să vină spre acea insulă. Obosit, a reușit să-și încropească o colibă din lemnele aruncate de ocean pe malul insulei.
Dar, într-o zi, după ce a vânat ceva pentru mâncare, s-a întors la coliba sa. Spre surprinderea lui, coliba era în flăcări, fumul ridicându-se în rotocoale spre cer. Ce ar fi putut să i se întâmple mai rău decât să-i ardă și coliba? Pierduse totul. Tot ce avea era în acea colibă. Plin de mânie a strigat către Dumnezeu.
– Doamne, cum ai putut să-mi faci una ca asta?
Totuși, devreme, în dimineața zilei următoare a fost trezit de zgomotele unei nave ce se apropia de insulă. Venise să-l salveze.
– De unde ați știut că sunt aici? a întrebat omul curios.
– Am văzut semnalul luminos, au răspuns cei de pe navă.
Wayne Rice
Şiraguri de gânduri 