Intr-o frumoasa zi de vara, pe la ora pranzului, se facu mare liniste in parc. Pasarile se odihneau linistite in umbra copacilor. O vrabiuta isi scoase capul de sub aripa si intreba:
-Ce este viata?
Toti cei din jur au fost surprinsi de aceasta intrebare grea. Un trandafir tocmai inflorea, deschizandu-si petalele. El spuse:
-Viata este o deschidere!
Fluturele, care tocmai se odihnea pe una dintre petalele trandafirului dupa ce zburase de la o floare la alta, ii raspunse:
-Viata este libertate si fericire!
O papadie simti vantul atingand-o in joaca si spuse tematoare:
-Viata este risipire, da, doar risipire…
Jos, pe pamant, o furnica tragea dupa sine un pai de grau de zece ori mai mare decat ea. Cand auzi un asemenea lucru se opri, isi trase sufletul si spuse:
-Viata nu este decat truda si munca!
Poate ca ar fi inceput sa se certe daca nu ar fi venit o ploaie fina care sopti:
-Viata este formata din lacrimi, doar din lacrimi!
Deasupra ei plutea plin de maiestate un vultur care, de acolo de sus, spuse:
-Viata este o nazuinta spre inalt!
Apoi veni noaptea. Dupa un timp, un om mergea acasa pe aleile goale. Venea de la o petrecere si se gandea…
-Viata este o continua cautare a fericirii si o inlantuire de deceptii!
Dupa lunga noapte venira in sfarsit si zorii diminetii, care spusera:
-Asa cum noi suntem inceputul zilei care vine, la fel viata este inceputul vesniciei…
Şiraguri de gânduri 