Examenul de logică

Într-o universitate renumită, la un curs de logică din anul I, profesorul a făcut o ofertă neobișnuită cu privire la examenul de sfârșit de an. El le-a spus studenților:

– Puteți veni și copia la examen doar cu atâta informație cât încape pe o coală de A4.

Așa că fiecare student și-a pregătit ”terenul”, au tras din greu toată săptămâna, ca să poată pune cât mai multe cunoștințe cu putință pe o coală A4.funny back to school

Totuși, unul dintre studenți, când a intrat în clasă, în ziua examenului, a pus o coală de hârtie pe podea și pe ea l-a pus să stea pe unul din studenții din anul IV. Studentul de anul IV i-a spus acestuia tot ce trebuia să știe. Drept rezultat, el a fost singurul student din an care a luat nota maximă.

Wayne Rice

Reclame

Nu mai aştepta ca lumea să se schimbe, schimba-te tu!

În timpuri de mult uitate, trăia un rege care conducea o ţară prosperă.

Într-una din zile, acesta s-a dus să viziteze unul dintre cele mai îndepărtate colţuri ale regatului său. Când s-a întors la palat a început să se plângă de cât de tare îl dureau picioarele întrucât a fost prima datã când a străbătut o cale atât de lungã iar drumul a fost stâncos şi dificil.

Prin urmare s-a decis să ia măsuri. A poruncit oamenilor săi să acopere fiecare drum din întreg regatul cu piele. În mod cert va fi nevoie de mii de piei de vite şi va costa o uriaşă sumă de bani.

Unul dintre slujitorii săi înţelepţi a cutezat însă să-i spună regelui:

-Măria ta, de ce să cheltuiţi fără folos atâţia bani? Mai bine porunciţi să vă taie o bucată mai mică de piele cu care să vă acoperiţi picioarele.

Regele a fost mai întâi surprins, dar într-un final a acceptat să-şi facă lui “încălţări” cu care să poată străbate toate drumurile grele ale regatului.

Morala: Nu mai aştepta ca lumea să se schimbe aşa încât să îţi fie ţie mai uşor, mai bine. Întoarce-ţi privirea către tine, investeşte în tine. Drumul în viaţã nu a fost şi nici nu va fi vreodată facil. Dar dacă te “dotezi” corespunzător îi vei putea face faţă cu succes.

Povestioara gasita pe facebook.

5 Octombrie – Ziua Mondială a Profesorului

În 1994, UNESCO a stabilit ca în fiecare an, în ziua de 5 octombrie să fie sărbătoriţi toţi cei care au ales să-şi dedice viaţa educării şi formării celorlalţi. Prin urmare, de 20 de ani, Ziua Mondială a Profesorului sau Ziua Internaţională a Educaţiei sărbătorită în data de 5 octombrie ne aminteşte tuturor importanţa educaţiei, dar şi că a fi dascăl nu e un lucru uşor şi nici pentru oricine. Nu mi-au plăcut niciodată profesorii rigizi şi Dumnezeu ştie că majoritatea întâlniţi exact aşa au fost. Mulţi au fost cauza pentru care am ajuns să urăsc materii care înainte mă atrăgeau, şi chiar şcoala. Nu de puţine ori m-am întrebat cum ar fi stat lucrurile acum pentru mine dacă aş fi avut parte de oameni implicaţi, care să-şi iubească într-adevăr meseria de dascăl şi care să ştie cum să stârnească interesul pentru materia predată. Au fost într-adevăr şi excepţii, dar atât de puţine că le pot număra pe degete. Lor le sunt recunoscătoare şi le păstrez cu drag amintirea în suflet.

Sunt şi o mare iubitoare de filme, şi cu această ocazie, m-am gândit să fac o listă cu filme inspiraţionale cu şi despre profesori, din aceia de care mi-ar fi plăcut să am parte de-a lungul anilor de şcoală. Şi fiindcă 10 este nota maximă, tot atâtea filme zic să fie şi-n lista mea!

1. To Sir, with Love I (1967) şi II (1996)

Eu am început exact invers, am văzut mai întâi din întâmplare, la tv, partea a doua (continuarea americană), ceea ce m-a făcut să caut pe net şi filmul original, cel britanic, din ’67. Şi bine-am făcut! Sidney Poitier m-a cucerit definitiv! Ah, vocea şi gentileţea lui! Un actor (primul de culoare ce a câştigat Oscarul) şi un om de excepţie! Cu siguranţă o să-i citesc şi cartea  The Measure of a Man: A Spiritual Autobiography.

2. Stand and Deliver (1988)

Bazat pe un fapt real, filmul spune povestea profesorului de matematică Jaime Escalante care, prin metode neconvenţionale, îşi motivează studenţii de origine hispanică dintr-un liceu slab cotat să-şi ia examenele cu brio. Rezultatele lor au fost atât de bune şi de necrezut (printre cele mai bune din ţară chiar), încât au fost acuzaţi că au copiat!

3. Dead Poets Society (1989)

„Oh, Captain, my Captain!” îmi amintesc perfect cât de mult m-a impresionat filmul ăsta (cred că eram prin generală când l-am văzut pentru prima dată). Ba chiar mi-am şi notat citatul, căutând ulterior poemul lui Whitman. Iar pe Robin Williams (odihnească-se-n pace, că tare mi-a plăcut!) l-am găsit genial, ar fi trebuit să câştige Oscarul! În momentul acela mi-am dorit să fiu şi eu profesor cu metode neconvenţionale de predare, privit chiorâş de colegi, dar iubit şi respectat de studenţi! 🙂 De fapt, ca să fiu sinceră, încă mă mai gândesc la asta! Cine ştie, poate-ntr-o zi…

4. Dangerous Minds (1995)

Ha ha, „Coolio – Gangsta Paradise” vă sună cunoscut? De câte ori aud melodia asta, primul lucru la care mă gândesc e filmul cu Michelle Pffeifer în rol de profesor. Cine nu şi-ar dori o profă ca ea? Poate aşa nu ar mai fi atâţia picaţi la bac! 😛

5. The Man without a Face (1993)

Primul film al lui Mel Gibson ca regizor şi actor, e bazat pe romanul omonim al Isabellei Holland din 1972. M-a captivat povestea şi în acelaşi timp mi-a stârnit revolta . Da, nu neg că undeva în mine zace o aprigă justiţiară, dar pur şi simplu nu reuşesc să înţeleg cum pot oamenii să-şi judece semenii doar după aspectul fizic! Chiar aşa de mult contează carcasa, ambalajul? Şi bârfa, ah, plaga asta a societăţii! Dacă am realiza cât rău pot să facă zvonurile şi joaca asta crudă de-a telefonul fără fir!

6. Freedom Writers (2007)

Filmul se bazează pe cartea „The Freedom Writers Diary” scrisă de profesoara Erin Gruwell şi mi-a amintit cât de mult îmi plăcea când eram mică să aştern poveşti pe hârtie. Întotdeauna am visat ca într-o zi să scriu o carte. Eh, nu mai am motivaţia de atunci, dar nu se ştie niciodată… 😉 Între timp, voi faceţi-vă timp să vedeţi filmul ăsta şi vă garantez că nu veţi regreta!

7. Mona Lisa Smile (2003)

Anii ’50, conservatori şi tradiţionalişti. Julia Roberts în rolul femeii mult prea moderne pentru epoca sa, profesoară de arte într-o prestigioasă şcoală de fete. Eleve strălucite, instruite să-şi găsească un soţ, nu să-şi fructifice potenţialul intelectual. Şi în special efortul profesoarei de a le face pe tinere să gândească în afara tiparelor, să se descopere şi să-şi urmeze visurile.

8. Music of the Heart (1999)

Pentru filmul ăsta, inspirat şi el dintr-un fapt real, Meryl Streep a învăţat să cânte „Concertul pentru două viori” al lui Bach. Asta după ce Madonna studiase luni în şir vioara, renunţând apoi la rol din cauza neînţelegerilor cu regizorul. O veţi regăsi în film şi pe Gloria Estefan, acesta reprezentând debutul ei pe marile ecrane.

9. Entre les murs (2008)

Filmul a câştigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes din 2008 şi a reprezentat o adevărată performanţă, deoarece niciun film francez nu mai câştigase marele premiu din 1987. Este o adaptare după cartea omonimă apărută în 2006 a scriitorului francez François Bégaudeau, în care acesta îşi povesteşte experienţele sale de profesor de literatură într-o şcoală gimnazială din Paris. Interesant este că scriitorul îşi joacă propriul rol în film. Tare, nu?

10. Etre et avoir (2002)

Minunat film, m-a impresionat profund! Cred că este unul dintre cele mai candide documentare văzute vreodată, cu imagini superbe ale satului francez, cu momente încărcate de emoţie şi nostalgie! De neratat, credeţi-mă! Şi ok, recunosc că mi-au dat vreo câteva lacrimi, dar chiar nu m-am putut stăpâni, prea m-a răscolit filmul ăsta!

La final, pentru cinefili şi nu numai, vă las şi lista mea de pe IMDB cu filme inspiraţionale despre profesori, în cazul în care aveţi o după-amiază liberă şi popcorn la îndemână. 😉 Vizionare plăcută, mărgelaţii mei dragi!

CITATUL ZILEI:

„Educaţia înseamnă să inspiri mintea, nu să încarci capul!”

 

Şi la final, haideţi să ne amuzăm puţin. Dar ţineţi minte că lucrurile serioase în glumă se spun! 😉

Scrisoarea lui Abraham Lincoln catre profesorul fiului sau

„Fiul meu va trebui sa invete ca nu toti oamenii sunt sinceri si onesti.
Invatati-l, daca puteti, minunatia cartilor; totusi, dati-i si timp sa se gandeasca la misterul etern al pasarilor cerului, al albinelor de sub soare si al florilor de pe camp.
In scoala, invatati-l ca e mult mai onorabil sa esueze decat sa triseze…
Invatati-l sa aiba incredere in propriile-i idei, chiar daca ceilalti ii spun ca se inseala. Invatati-l sa fie amabil cu oamenii amabili si dur cu cei duri.
Incercati sa-i dati fiului meu taria de a nu urma multimea, sa nu urmeze turma…
Invatati-l sa-i asculte pe toti oamenii, dar invatati-l, de asemenea, sa selecteze ceea ce a auzit printr-un ecran al adevarului si sa pastreze doar ce e bun.
Invatati-l, daca puteti, cum sa rada cand e trist…
Invatati-l ca nu e nicio rusine in a plange.
Invatati-l sa fie grijuliu cu cinicii si sa fie atent la lingusitori.
Invatati-l sa-si „vanda” creierul celor care dau mai mult, dar niciodata sa nu puna un pret pentru sufletul lui.
Invatati-l sa-si astupe urechile la barfa si sa lupte cand crede ca aceasta este solutia.
Tratati-l gentil, dar nu-l protejati, deoarece numai testul focului face otelul bun.
Lasati-l sa aiba curajul de a fi nerabdator.
Lasati-l sa aiba curajul de a fi brav.
Invatati-l sa aiba intotdeauna incredere in el insusi, deoarece, apoi, va avea incredere in umanitate.
Aceasta este o cerinta mare, dar vedeti, totusi, ce puteti face; este asa un copil de treaba, fiul meu!”
Text gasit pe facebook. Nici ca se putea o sincronizare mai buna, intrucat duminica, pe 5 octombrie, se sarbatoreste Ziua Internationala a Educatiei sau Ziua Mondiala a Profesorului.

Prima zi de şcoală din 3 perspective

Eh, dragi elevi, până aici v-a fost! Vreţi, nu vreţi, şcoala începe azi… and there’s nothing you can do about it (cum ar spune americanul)!  Sau curaj găină, că te tai (cum ar spune românul)! 😛 Dacă vreţi o consolare, vă oferă Mărgeaua una: bucuraţi-vă de clipele astea, trec atât de repede şi credeţi-mă că ăştia sunt cei mai uşori ani din viaţa voastră! Dacă acum vi se pare greu, ce urmează după o să vi se pară cu adevărat capăt de lume! Eh, a mers, vă simţiţi mai bine acum? 😀

Şi în continuare să vedem cum arată prima zi de şcoală privită din mai multe unghiuri.

Din perspectiva elevului:

back to school funny

back to school

back to school funny

back to school funny

back-to-school-funny-pictures-dumpaday-images-1

back to school

school-funny

first day of school

back-to-school-funny-pictures-dumpaday-images-16

Sursă foto: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

Din perspectiva profesorului:

back to school funny

funny back too school

back to school funny

318067410878121184YdluzC7c

funny back to school

first day of school funny

back to school

teachers funnyteacher funnyback to school

Sursă foto: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10

Din perspectiva părinţilor:

back to school funny

first day of school

2014-08-05-1344971475434_9689261

1343537568412_9814932

joy

1346212419931_3249330

Teacher-Vacation-Ending-660

Sursă foto: 1, 2, 3, 4, 5, 6,7

La final, Mărgeaua vă urează NOROC tuturor, indiferent de care parte a catedrei vă aflaţi! 😛

Cine sunt eu contează!

Ca tot suntem in apropierea inceperii scolii, iata o povestioara din care avem toti de invatat: elevi, profesori si parinti.

O profesoara din New York s-a hotarat sa-i onoreze pe toti absolventii liceului, spunandu-le insemnatatea pe care a avut-o fiecare dintre ei. Ea l-a chemat pe fiecare elev in fata clasei, pe rand. Intai, i-a spus fiecaruia ce insemnatate a avut pentru ea si pentru clasa. Apoi i-a dat fiecaruia o panglica albastra, imprimata cu litere aurii, pe care scria “Cine sunt eu conteaza (face diferenta)!”

Dupa aceea, profesoara a decis sa realizeze un proiect al clasei, sa vada ce impact ar avea recunoasterea asupra unei comunitati. I-a dat fiecarui student inca trei panglici si i-a instruit sa mearga si sa continue aceasta ceremonie. Apoi trebuia ca ei sa urmareasca rezultatele, pentru a vedea cine a cinstit pe cine si sa comunice clasei peste o saptamana rezultatele.

Unul dintre baietii din clasa s-a dus la un director junior dintr-o companie din apropiere si l-a “premiat” pentru ca l-a ajutat cu planificarea carierei. I-a dat o panglica si i-a pus-o pe camasa. Apoi i-a mai dat doua panglici si i-a spus:

-Facem un proiect de clasa pe tema recunoasterii meritelor si ne-ar placea sa mergeti sa gasiti pe cineva pe care sa-l apreciati si sa-i dati o panglica albastra.

Mai tarzu in acea zi, directorul junior s-a dus la seful lui, care avea reputatia de a fi un tip morocanos. I-a spus ca il admira cu-adevarat pentru ca e un geniu creativ. Seful a parut foarte surprins. Directorul junior l-a intrebat daca ar accepta in dar panglica albastra si daca ii permite sa i-o puna in piept. Seful lui a zis:

-Ei bine, sigur!

Directorul junior a luat atunci panglica albastra si a prins-o chiar pe  sacoul sefului sau, deasupra inimii. Apoi a intrebat, oferindu-i ultima panglica:

-Vreti sa luati aceasta panglica si sa o dati altcuiva in semn de apreciere? Adolescentul care mi-a dat-o are un proiect la scoala si vrem sa ducem mai departe aceasta ceremonie a panglicilor albastre, sa vedem cum afecteaza ea oamenii.

In acea seara, seful a venit acasa si s-a asezat impreuna cu fiul sau de 14 ani. A spus:

-Cel mai incredibil lucru mi s-a intamplat astazi. Eram in biroul meu si unul dintre angajatii mei a intrat si mi-a zis ca ma admira si mi-a dat o panglica albastra pentru ca sunt un geniu creativ. Imagineaza-ti! El crede ca sunt un geniu creativ! Apoi mi-a pus in piept o panglica albastra pe care scrie „Cine sunt eu conteaza (face diferenta)!”. Mi-a dat o alta panglica si mi-a cerut sa gasesc pe altcineva pe care il apreciez. In timp ce ma intorceam acasa, am inceput sa ma gandesc pe cine as putea aprecia si cui as putea oferi aceasta panglica si m-am gandit la tine. Vreau sa stii ca te apreciez pe tine. Zilele mele sunt confuze si cand vin acasa nu prea iti dau atentie. Tip la tine pentru ca nu iei note suficient de bune la scoala si pentru dormitorul tau dezordonat. In seara asta, am vrut doar sa ma asez aici si, ei bine, doar sa te fac sa stii ca tu chiar contezi pentru mine. Alaturi de mama ta, tu esti cea mai importanta persoana din viata mea. Esti un pusti minunat si te iubesc!

Emotionat, baiatul a izbucnit in hohote de plans si nu se mai putea opri. Intregul corp ii tremura. S-a uitat la tatal sau si i-a zis printre lacrimi:

-Tata, asta-seara, mai devreme, stateam in camera mea si am scris o scrisoare pentru tine si mama, explicandu-va de ce a trebuit sa imi iau viata si va rugam sa ma iertati. Aveam de gand sa ma sinucid in noaptea asta, dupa ce voi veti fi adormit. Chiar am crezut ca nu iti pasa deloc, de nimic. Scrisoarea e sus. Nu cred ca voi mai avea nevoie de ea!

Tatal sau a urcat in camera baiatului si a gasit o scrisoare sincera plina de suferinta si durere. Seful s-a intors la lucru un om schimbat. Nu mai era un morocanos si s-a asigurat ca toti angajatii lui afla ca intr-adevar conteaza (fac diferenta).

Directorul junior a ajutat multi alti oameni in planificarea carierei, unul fiind chiar fiul sefului sau si nu a uitat sa le spuna ca fac diferenta in viata lui. In plus, tanarul si colegii sai de clasa au invatat o lectie valoroasa: “Cine esti CHIAR conteaza (face diferenta)!”

Povestioara gasita pe facebookul unei prietene.

Scrisori de la Teddy

In timp ce se afla in prima zi de scoala in fata copiilor din clasa a 5-a, Doamna Thompson le-a spus un neadevar. Ca majoritatea profesorilor, le-a zis elevilor sai ca ii iubeste pe toti la fel de mult. Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era un baietel numit Teddy Stallard. Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si era murdar mai tot timpul. Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu creion rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea note mici.

La scoala la care preda doamna Thompson, trebuiau revizuite toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca profesoara din primul an scrisese: „Teddy e un copil istet, isi face temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in preajma lui”.

Profesoara din clasa a 2-a scrisese: „Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie foarte grea!”

Profesoara din clasa a 3-a notase: „Moartea mamei sale il afecteaza ingrozitor. Se straduieste foarte mult, dar pe tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa isi va pune amprenta asupra sa cat de curand, daca nu se va schimba ceva!”

Profesoara dintr-a 4-a a scrisese: „Teddy este retras si nu mai este interesat de scoala. Nu are prieteni si uneori adoarme in timpul orei.”

De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a fost rusine de ce facuse. S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in hartie stralucitoare. Mai putin Teddy.
Cadoul acestuia era impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro. Doamnei Thompson i-a fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala. Ea i-a certat, adaugand ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos. Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune:

-Doamna Thompson, astazi mirositi exact ca si mama!

Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. In acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa ii invete pe elevi. Doamna Thompson i-a acordat o atentie deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din casa si in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a devenit alintatul sau.

Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata. Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la Teddy. Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea din clasa si ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata.

Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va termina in curand si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara.

Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard.

Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori. Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei mama mirelui. Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise demult de la Teddy. S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche:

-Multumesc pentru ca ati crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ati facut sa ma simt important si mi-ati aratat ca pot insemna ceva!

Doamna Thompson i-a soptit cu lacrimi in ochi:

-Teddy, ai inteles gresit! Tu esti cel care m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor pana te-am intalnit pe tine!

MORALA: Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa schimbi in bine viata celorlalti!

Si nu uita: Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus decat in momentul in care se apleaca si-i intinde o mana pentru a-l ajuta sa se ridice!