Mos Nic de 2019

Fiindcă am fost fooooaaarteee cuminți, nu ne-a uitat Moș Nicolae nici anul ăsta (și bineînțeles, nici nu ne-a cadorisit cu vreo nuielusa, băiat bun!). E deja a patra oară când ne vizitează pe tărâm irlandez, prima dată în această casă. Clar, nu mai scăpăm de el, se ține scai de noi!😂 Să-i țină Dumnezeu obiceiul, că zău dacă ne supărăm!

O surpriza fantastica pentru Galusca Nazdravana atunci când a ajuns acasă de la grădinița. Nici n-a vrut să-și dea jos geaca. A ținut-o într-un wow continuu și primul lucru care i-a atras atenția a fost, cum altfel, excavatorul galben din lemn. Exact pe el pariasem și eu! 😂 I-au plăcut mult și cărțile cu sunete (urechilor mele, nu!), iar de obișnuitele pijamale pe care i le aduce Mos Nic în fiecare an nici nu s-a sinchisit.

Bucuroasă de daruri a fost și subsemnata, mai ales ca aveam nevoie să-mi refac geanta de cosmetice după ce Nazbatioasa s-a rujat pe toată fața și pe mâini, și pe tălpi, și pe unghiile de la picioare cu fiecare ruj de-l aveam (unul n-a scăpat!). Apoi a trecut să-l picteze pe tac’su cu tușul de ochi și fardurile mele (iar el nu s-a întrebat o secunda de unde le are!).

Ieri seară aveam planificat împodobitul bradului, după cum ne e tradiția, dar la cât ne-a stors de vlagă săptămâna asta nebună, nu am mai fost în stare de nimic. Azi e zi de alergatura: pe lângă obișnuitele cumpărături săptămânale, trebuie sa mai luam câte ceva și pentru pachetul pe care-l trimitem în țară, apoi împachetat și mers în Dublin, nu înainte de a arunca un ochi într-un outlet după un anume model de ceas (am promis unei prietene). Și toate astea cu Nazdravana după noi. Ha, ha, nu știu dacă să plâng sau să râd gândind la ce ne așteaptă. Prin urmare, dacă mai rămâne timp și pentru brad, cu bucurie îl facem, dacă nu, asta e, mai așteaptă până duminică.

Și fiindcă Siragurile de gânduri au împlinit 10 ani pe 1 septembrie, la majoritatea articolelor publicate anul ăsta, am adaugat întru aducere aminte, linkuri către diverse articole din anii trecuți. Îmi place să mai răsfoiesc paginile blogului și să citesc postările vechi. Uneori dau peste lucruri de care nici nu-mi mai aduceam aminte, alteori nu-mi vine să cred că le-am scris eu, dar absolut de fiecare dată mă emotionez teribil. Cum ar putea fi altfel, cand timp de un deceniu, am adunat aici bucățele din sufletul meu?!

Așadar, dacă sunteți curioși, iată articolele de Moș Nic din anii trecuți : 2010, 2012 partea urata si cea frumoasa, 2014, 2015, 2016, 2017 si 2018. Nu pot sa-mi dau seama si nici nu-mi amintesc, daca in anii care lipsesc nu l-am sarbatorit pe Mos Nic ori nu mai am eu fotografiile. Oh, well!

La final, toate urarile de bine catre sarbatoritii zilei de ieri, cu speranta ca Mosul a fost darnic cu voi si ca i-ati avut in preajma pe toti cei dragi!

CITATUL ZILEI:

„Fericirea ta este darul voinţei tale.”

Epictet

Mos Nic de 2018

Mos Nic 2018

mde

cof

cof

Cred ca stia el Mosul ca 2018 e ultimul an petrecut in casa asta, ceea ce ne cam intristeaza si pune pe jar, asa ca pentru a ne indulci plecarea, a fost mai mult decat generos: ceasuri pentru barbatii casei, carti, hainute, dulciuri si jucarii pentru mezina, carti si un jurnal pentru subsemnata. Un adevarat festin si o mare bucurie! Toti am fost incantati si recunoscatori pentru cele primite!

CITATUL ZILEI:

„Cadourile mari nu compensează dragostea mică.”

William Shakespeare

Mos Nic de 2017

Nu stiu voi, dar eu am asteptat cu maaare nerabdare sarbatorile de iarna de anul acesta, fiindca sunt primele pe care le petrecem in formula de 3. Visam la ele inca din… vara, lucru total neobisnuit pentru una ca mine, careia i se face parul maciuca numai la gandul frigului si zapezii! Mi-am dorit deci tare mult ca totul sa iasa perfect, sa ne alegem cu niste amintiri minunate. Si poze asisderea, ca dovada. Ei bine, tin sa confirm ca singurul lucru care functioneaza perfect, sunt legile lui Murphy! Vedeti voi, ce nu a luat in calcul subsemnata cand isi facea in cap tot felul de filme, e ca existenta, de altfel minunata, a Galustei Nazdravane complica serios treaba, orice treaba!!!

Cadourile de Mos Nicolae au fost cumparate din timp, ca de obicei, ca tare-mi mai place sa le aleg pe indelete, cu gandul la bucuria celor care le vor primi! Impachetarea lor insa… ei bine, asta a fost treaba serioasa care mi-a luat 5 ore! Da, ati citit bine! C-i-n-c-i o-r-e! 5!!! Intre incercat sa tin Galusca departe de hartie, scoci si mai ales foarfeca, alergat dupa ea prin bucatarie si living si hol, urcat cu ea scarile de vreo 7 ori (una din activitatile ei preferate), luat apoi la verificat camera noastra, si cea a unchiului, si baia, neuitand si de schimbatul scutecului si hranit, uite-asa a zburat timpul! Cand credeam ca e atenta doar la reclame (de ce i-or placea atat, nu stiu!) si nu la ce face muma-sa, repede-repede sa mai impachetez si eu, hop! si Galusca langa mine, tragand de hartie si imprastiind totul! Si ia-o de la capat!

Intotdeauna mi-a placut sa fac daruri, dar mai ales sa le impachetez, motiv de a-mi testa atat imaginatia si creativitatea, cat si dexteritatea! In plus, nu-mi place sa fiu intrerupta, vreau sa fiu lasata sa ma desfasor in pace, e momentul meu cu mine, timp de liniste si relaxare, in care chiar fac ceea ce-mi place! Si mamicile ma inteleg perfect, de cand am nascut, nu prea am mai avut parte de asa ceva! Si recunosc ca imi e tare dor de anumite activitati de care ma puteam bucura inainte, dar sunt aproape imposibile acum, cu Galusca lipita de mine. Asadar, ceea ce ar fi trebuit sa ma destinda un pic, m-a transformat in schimb intr-un pachet de nervi! Nervi care se topeau totusi ca prin minune cand cea mica radea la mine cu ochii si toti cei 12 dinti ai ei! Creste inima-n mine cand o vad fericita! Carousel de emotii, nu alta! Consemnez ca am izbandit intr-un final, atunci cand a venit de la munca Al Meu Ca Bradul si i-a distras atentia de la treburile mele. Cu ocazia asta, am reusit, in sfarsit, sa fac si eu o smotruiala temeinica pe hol. 😀 Spre miezul noptii, totul arata asa:

De cadouri ne-am bucurat insa nu in dimineata de Sf. Nicolae, cum e traditia, ci pe seara, cand au venit barbatii casei de la munca si le-am desfacut impreuna. Si da, am facut o groaza de poze, ca doar e prima data cand printre incaltarile de oameni mari, s-a strecurat si o pereche de cizmulite cu urechi de iepuras!

Mi-au placut si pijamalele si ciorapii cu tema craciunistica pe care i-am primit de la Mos Nic, dar cel mai mult m-am bucurat de cartile Humans of New York, pe care mi le doream de cativa ani. Daca va place sa cititi si va inspira experientele de viata ale celorlalti, atunci cu siguranta o sa va placa si cartile astea. Le puteti comanda pe Amazon. In ceea ce o priveste pe mezina familiei, primul cadou de Mos Nicolae al Galustei a insemnat pe langa hainute, si carti. Tot ce-mi pot dori mai mult pentru ea este sa-i placa sa citeasca, sa aleaga oricand o lectura buna in detrimentul retelelor sociale.

La final, cu speranta ca ati gasit in ghete ceea ce va doreati, Margeluta va saluta de pe taramul innorat si ploios al Irlandei si trimite imbratisari de „La multi ani!” sarbatoritilor zilei.

CITATUL ZILEI:

„Dulce mai e povara cadourilor!”

Valeriu Butulescu

Mos Nic de 2016

Mah, se pare ca suntem copii cuminti (desi aproape toti avem peste 30 de ani) de tot vine Mos Nicolae la noi in fiecare an! 😛 Sau poate asa e el, mai generos si iertator din fire! Cert e ca ne-am bucurat precum niste copii la deschiderea cadourilor si asta e tot ce conteaza, nu? Daca va intrebati ce a primit subsemnata, ei bine, aflati ca in cutia care mi-a cocosat cizmele a fost un aparat radio in stil vintage. Stie el Mosu’ cat iubesc radioul si si-a amintit ce fan Europa Fm si Gold Fm eram in tara, asa ca a gasit cadoul perfect pentru mine! Mai ales ca am fost tare suparata ca nu am mai avut loc in bagaj si pentru aparatul vintage primit in dar de la proprietarul garsonierei noastre din Bucuresti!

Dupa ce am deschis cadoul de la Mos Nic, mi-am continuat dimineata cu un rasfat pe masura sarbatorii (primul cu Premarita Burta la purtatoare 😀 ):

Abia astept sa vad cum va fi Mos Nic de anul viitor, primul in formula de trei. Si fiindca m-a cam lovit nostalgia in ultimul timp (hormonii, bate-i vina!), am rasfoit Siragurile si iata, va aduc in dar articolele de Mos Nicolae din anii trecuti: 2010  2012 partea nasoala, dar si cea frumoasa, 2014, 2015.

Hai recunoasteti acum, care ati primit nuieluseeee?

CITATUL ZILEI:

„Orice cadou dăruit, chiar dacă pare mic, este de fapt foarte mare, dacă este înmânat cu afecţiune.”.

Pindar

Mos Nic te gaseste oriunde

Daca mai era nevoie, iata dovada ca radacinile nu se desprind de tine o data cu mutatul pe alte meleaguri, ca indiferent unde te poarta viata, tu porti in bagaje traditiile cu care ai crescut:

Si-a zis Mosu’-n barba ca dupa un an si mai ales o vara cu agitatie maxima, merita si Margeluta, fetita cuminte, dar ambitioasa si luptatoare (da, chiar ma laud acum), sa fie pricopsita cu niscaiva atentii. Si cand Mos Nic (te) vrea, te gaseste si-n gaura de sarpe:

Cum altfel putea continua ziua, daca nu in acelasi ton? Asta s-ar traduce prin fetele+mall=love. Ati prins ideea, v-ati facut deci o imagine. 😛

View this post on Instagram

#christmastrees everywhere!

A post shared by Keke Margeluta (@margeluta) on

Si ca sa fie treaba treaba, am incheiat ziua cu ditamai platoul cu bunatati turcesti (n-am poze ca le-am halit mai repede decat bate Bolt recorduri) si un film la cinema. „Victor Frankenstein” e belea! De fapt, nu, nu filmul, ci James McAvoy! Omul asta chiar stie sa joace! I’m in looooooveee!

P.S.: A aflat Mosu’ ca Margeluta le indrageste pe 3 din italiencele cu care imparte casa si le-a adus si lor ceva dulce. Un gest mic si firesc pentru subsemnata, dar care pe ele le-a impresionat teribil! Si-o ocazie minunata de-a le vorbi despre traditiile romanesti din aceasta luna! Ca tot umbla vorba ca sharing is caring, nu? 😉

La multi ani sarbatoritilor de azi! Sper ca ati petrecut de minune si nu v-a durut prea tare cand au aruncat toti cu daruri in voi! 😛

CITATUL ZILEI:

„Modul in care daruiesti valoreaza mai mult decat darul insusi.”

Pierre Corneille

Moş Nic de 2014

He he, se pare că am fost într-adevăr o fetiţă fată tânără femeie doamnă uatevăr cuminte! Şi nu o zic eu, acum am şi dovada! Dacă vă întrebaţi ce este în cutiuţa roz, aflaţi ca e un parfumel, căruia nu i-am putut rezista şi l-am folosit deja azi dimineaţă. Îmi place tare mult ambalajul roz (da, acum sunt în faza în care mă topesc după chestiile pink şi girly – m-o fi ajuns vreun blestem ceva!), îmi place şi aroma lui florală, uşor dulceagă şi feminină, daaaaaar sticluţa în formă de cadou cu fundiţă m-a dat pe spate! Glicemie crescută într-o clipită, nu alta!

Puzzle-ul e dintr-o altă lume, dar abia aştept să mă apuc de el! Nebunie o să fie! Sper doar să nu dureze 2 ani până-l termin, cum s-a întâmplat cu ultimul! 😀

Şi ca să fie treaba treabă, la Halt, Moş Nic a fost sărbătorit cu încălţări dulci şi ceai turcesc!

CITATUL ZILEI:

„Dulce mai e povara cadourilor.”

Valeriu Butulescu

Şi-a venit până la urmă…

1 Cadourile lui Mos Nicolae in ghetute by Margeluta

Cum cine? Adevăratul Moş Nicolae, cel care-ţi aduce-n ghetuţe lucruri frumoase pentru c-ai fost cuminte, nu cel cu mâna lungă, ce te „scapă” de tot ce ţi-e mai drag şi folositor, chiar dacă nu meriţi o aşa pedeapsă!

Dar să vă povestesc întâmplarea! Astă seară, venind acasă şi deschizând în grabă uşa, o foaie de hârtie zboară prin faţa mea, dezlipită probabil de pe faianţa din hol din cauza curentului făcut de intrarea-mi vijelioasă. Intrigată, îi urmăresc căderea legănată şi când mă aplec s-o ridic, văd pe jos alte bileţele de hârtie desenate cu săgeţi ce mă îndeamnă să intru în cameră. Textul de pe foaia albă mă anunţă că a trecut Moş Nicolae pe la mine în timp ce eu eram plecată. Entuziasmată, mă prind în joc şi urmez săgeţile. Pe prag, dau de un alt bilet care mă informează că drumul se va bifurca şi va trebui deci să aleg una din cele două variante mari şi late: 1. să urmez săgeţile ce mă conduc către Moşul cel darnic alias Al Meu Ca Bradul, care stă miserupist în pat, cu laptopul în braţe, ignorându-mă total, ooooori varianta numărul 2, să aleg săgeţile ce duc către fereastră, unde – atenţie, bătăi de tobe, surle şi trâmbiţe- tronează el, CA-DO-UL, exact ca în poză! Ia ghiciţi acum ce am ales! 😀

Normal că am fugit ca nebuna la cadou, doooh! Că doar pe Al Meu Ca Bradul îl am oricând la dispoziţie, prin urmare, de data asta m-am lăsat ghidată de partea materială! Vaaai, soţiorule, ce nevastă materialistă ţi-ai luat pe cap! Ghinionul tău, nu e bun returnabil! Cel puţin nu după 2 ani de la căsătorie! 😛 Primul lucru pe care mi-au căzut ochii a fost -cum altfel?- cutia cu aparatul foto, pe care l-am botezat Sony Boy. Fotografia de mai sus este chiar prima imagine imortalizată de  noul venit! Am ţinut mult să fie aşa, pentru a îngheţa cumva pentru totdeauna aceste clipe minunate… şi total neaşteptate! Nici nu mi-a trecut prin gând că voi avea parte de o aşa surpriză, mai ales că eram întristată peste măsură de evenimentul de ieri noapte, când am fost sărăcită de geantă cu tot ce aveam înăuntru. Sărbătorile fără fotografii sunt pentru mine mai mult decât triste, iar dacă mai adăugăm şi întâmplările recente, avem reţeta perfectă pentru nişte sărbatori de iarnă distruse complet. Şi chiar încercam să mă obişnuiesc cu gândul ăsta, când ce să vezi? A făcut el Al Meu Ca Bradul o mică magie şi voilà, sunt cea mai fericită Mărgea! Ba simt că mi-a revenit subit şi cheful de a împodobi bradul! 😛

Cred că e cea mai mare surpriză de care am avut parte de foarte mult timp încoace! Una mai mult decât plăcută! Şi spune asta o persoană care nu prea se dă în vânt după surprize, fiindcă de obicei nu primeşte lucruri care să-i placă! Aşa că spun pas! De data asta Bradul meu a nimerit-o la fix, semn că mă cunoaşte foarte bine şi… mă iubeşte la fel! Nu puteam cere mai mult de la el, de la sărbătorile de iarnă, de la sfârşitul acestui an, care după toate cele întâmplate, parcă s-a mai îndulcit puţin! Şi asta contează!

CITATUL ZILEI:

„Darurile cuceresc pe oameni şi pe zei. Până şi Jupiter este împăcat prin daruri.”

Ovidius

Draga Mosule cu mana lunga,

Iti multumesc din suflet pentru „generozitatea” de care ai dovada anul acesta, cand, in loc de dat, mi-ai luat! Ohooo, si inca destule! Si daca tot ai binevoit sa ma usurezi de atatea lucruri personale foarte dragi mie, m-am gandit sa te ajut cu un mic inventar, ca sa stii ce pastrezi si ce „daruiesti” mai departe, in functie de valoarea tuturor nimicurilor margelate pe care le-ai „imprumutat” de la subsemnata!

Ei bine, afla de la mine, ca aia era geanta mea preferata, de firma si din piele veritabila, cea mai mare pe care o aveam, deci si cea mai plina cu diverse. Costa aproximativ 400 euro acum 2 ani, deci te-ai scos! Stai linistit, nu sunt eu atat de avuta, am primit-o cadou de la o fiinta foarte draga mie si tocmai de asta ma doare inima pentru ea! Ca sa vezi, te-ai pricopsit, nu alta! Gagica’ta o sa fie in delir cand o sa i-o duci in dar! Si daca mai adaugi si cele 3 rujuri, 2 mascara, tusul, fardurile si creioanele de ochi, oglinda, penseta mea buna, fondul de ten de la L’Oreal, nou, cumparat duminica si folosit doar o singura data, iti garantez ca extazul mandrei e asigurat!

Eh, cu cheile mele nu prea ai ce face, pentru ca adresa din buletin nu e cea la care locuiesc efectiv, deci TEEEAAPAAA!! N-ai decat sa te duci in sectorul 5 si sa incerci usa, ca sa te convingi si singur! Imi pare rau doar de jumatatea aia de inima de la breloc, primita de Dragobete de la Al Meu Ca Bradul si care nu se va mai intregi niciodata cu jumatatea lui! Si de cerceii si brosa in forma de masti venetiene, suveniruri luate chiar de la Carnavalul de la Venetia. Am avut grija de ele ca de ochii din cap atatia ani, ca sa ti le insusesti tu, felicitari!

Nu are rost sa te mai anunt ca si cu portofelul ai luat o alta mare TEEEEAAAPAAA, dupa cum te-ai prins si singur pana acum! Era gol-golut, ca pruncul la nastere, asa ca va trebui sa iei din alta parte banii pentru grohaitorul de Craciun! Stiu oricum ca nici nu vei avea mila de permisul auto si buletin, asa ca mi-am luat deja adio de la ele si ma pregatesc sufleteste pentru o noua alergatura si o portie zdravana de birocratie romaneasca! Dar m-am obisnuit deja, e al treilea an consecutiv in care imi refac buletinul! Anul trecut l-am pierdut de 1 Decembrie, anul asta de Mos Nicolae! Grozava chestie! Pe cardurile de la farmacii nu dau 2 bani, dar imi pare rau de fotografiile pe care le aveam in portofel, de agenda mea verde cu broscuta si de abonamentul RATB proaspat reinnoit! Fie-le tarana usoara!

Insa cel mai si cel mai tare sufar pentru Nicu Pixelu’ meu rosu ca focul! M-ai lasat fara aparat foto chiar acum, cand se apropie sarbatorile si deci adio clipe frumoase imortalizate pe vecie! Sa ai parte de el la fel ca mine! Si sper macar ca vei avea decenta sa stergi pozele mele de pe aparat si fac matanii sa nu ma trezesc cu vreun profil fals pe facebook, mai ales ca acum ai toooate datele mele personale plus poze! Esti dat dracu’, ce sa mai!

In final, tin sa-ti multumesc ca mi-ai daruit „cel mai frumos” si mai de neuitat 6 decembrie din viata mea! Te asigur ca te voi pomeni in fiecare an, urandu-ti numai de bine, sanatate si viata lunga, tie si familiei tale! Dar daca ai fi avut acolo, in fundul sufletului tau de sparlitor, un dram de bun simt hotomanesc, poate ai fi observat doliul proaspat de la oglinda masinii si pe mine palida, cu ochii rosii si umflati, obosita si nedormita de 2 nopti, si poate nu te-ar fi lasat sufletul sa faci ceea ce ai facut! Da, stiu, vise naive…

P.S.: Te invit la o cafea, ca sa-ti dau si incarcatorul si cablul de date ale aparatului foto!

CITATUL ZILEI:

„Cu timpul, hoţul de ouă ajunge hoţ de cămile.”

Proverb irakian

Fluturii si Mosul

i love youCu siguranta inceputul asta de decembrie este unul dintre cele mai frumoase pe care le-am avut vreodata. Nu, n-am castigat la Loto, Bingo sau pariuri sportive si nici n-am mostenit o avere fabuloasa la moartea vreunei nebanuite matusi de peste mari si tari. Din contra, in ciuda tuturor problemelor care au dat navala peste noi tocmai acum, in prag de sarbatori, am descoperit ca poti simti gustul fericirii chiar si cu buzunarul gol. Ca, desi de cele mai multe ori exista o corelatie intre cele doua, uneori se mai intampla ca in timp ce buzunarul plange cu lacrimi amare, inima sa rada nebuneste si sa-ti simti sufletul invadat de o simtire pe care nu o poti numi altfel decat… fericire.

Iar azi, in dimineata zilei de Sfantul Nicolae la vederea cizmulitelor, cu mana pe inima pot jura ca am auzit bataile fluturilor din stomac! E uimitor cum putin pentru unii, poate insemna extraordinar de mult pentru altii! E uimitor cum un gest atat de mic, atat de simplu poate sa-ti rascoleasca intreaga fiinta, sa-ti patrunda pana in straturile cele mai adanci si ascunse ale sufletului si sa te emotioneze pana la lacrimi! Ce usor se plamadesc amintirile de neuitat! Sunt de-ajuns un stilou frumos si-un biletel cu „te iubesc”!

Pentru asta iti sunt recunoscatoare ca esti!… Ca esti Tu… si atat!

CITATUL ZILEI:

„Omul care este bogat sufleteşte îşi dăruieşte uşor comorile şi este gata să le dăruiască tuturor, fără excepţie. Cel care este gata să primească aceste daruri le va avea din abundenţă.”

Rabindranath Tagore