Cheia de Adrian Paunescu

Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia
Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu scanteie, cu o apa, c-o papusa
Eu, cum nu-s poet prea mare,
Zic ca seamana c-o usa.

Usa catre fericire, usa catre mangaiere
Usa ce spre tine duce galopand… luna de miere.
Usa catre inrobire, usa jugului etern
Usa care-ti deschide perspectiva spre infern.

Deh, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata.
Si treaba se face bine si devine fericita
Nu cu cheia la-ntamplare, ci cu cheia potrivita,

Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
Dupa nunta si traditie are cheia ei si… basta!
Dar de iei un gen de usa, simpla, dubla sau de tei
Si-ai sa vezi ca merg la dansa doua sau mai multe chei

Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal
Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
Ca sa-ti iei o alta usa, liber trebuie sa fii
Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!

Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta
Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta, sparta…
Ca broasca atat e buna pana n-a scapat la chei,
Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei

E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa
Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana
Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.

Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui:
„Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui?”
Usa este ca un loto, zice pustiului un tata
Nu e nici o diferenta – dai un ban mai tragi odata

Insa, dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia,
Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.
Am vazut o usa care a trait in viata toata
Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata

A urlat la dansa cerul, cu o voce ca de crai:
„Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata
Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata.”

Ce te legi mereu de usa? o sa-mi spuneti cu temei
Habar n-am! Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.

Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea
Nu e focul si nici roata, principalul este cheia.
Si exista chei… O groaza, cati barbati, atatea chei,
Ca de cand e lumea lume, cheile le tin la ei.

Unele sunt lungi si groase, sau subtiri ca un siret
Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.
Principalul nu-i marimea, important – la orice usa –
E sa se lovesca cheia si sa fie… jucausa.

Sa nu se-ndoaie-n broasca si sa tina la-nvartit.
Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,

Cheia de la TURNUL LONDREI sau facuta de tigani,
Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
Tu te chinui toata viata cu o cheie de… sardele?
Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina

Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!

Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!

Sunt atitea chei pe lume, cheia SOL si cheia FA,
Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.
Si… gandind cum fac batranii… la o tinerete noua,
Zici… privindu-ti amintirea …
” AH , DE-AS FI AVUT EU DOUA!

Adrian Paunescu

Schimb de locuri

Am primit pe mail povestioara de mai jos (multumesc Aurelia!) si pentru ca duminica e 1 Martie, o daruiesc pe post de martisor tuturor prezentelor feminine care-mi citesc blogul. 😉 O primavara minunata, dragelor! ❤

Un barbat era satul de a mai merge la munca in fiecare zi si sotia lui sa stea acasa. Voia sa vada cu ochii lui ce se petrece in timp ce el muncea din greu la birou, zicand astfel:

-Doamne eu merg la serviciu in fiecare zi si muncesc 8 ore pe zi, in timp ce sotia mea sta fara nici o grija acasa. Vreau ca si ea sa stie prin ce trec eu zilnic, asa ca, te rog, permite-mi sa facem schimb pt o zi. Amin!

Dumnezeu, in minunata sa intelepciune, i-a indeplinit dorinta.

Dimineata urmatore, destul de sigur pe sine, barbatul se trezi in pielea sotiei sale. S-a ridicat, a gatit micul dejun pt partenerul sau de viata, a trezit copiii, le-a pregatiti hainele, le-a servit micul dejun, le-a facut pachetele pt scoala, i-a dus la scoala, a venit repede acasa, a adunat toate hainele si a dus hainele la spalat, s-a dus la banca, s-a dus la cumparaturi si din nou acasa ca sa lase cumparaturile; apoi a plecat sa plateasca cheltuielile lunare. Revenita acasa a curatat cutia pisicii si a imbaiat cainele. Era deja ora 13. A facut paturile, si a adunat alte rufe, a aspirat in toata casa, a sters praful si a spalat bucataria..

A fugit apoi la scoala dupa copii cu care, pe drum, a intrat in discutii contradictorii. Acasa a pregatit din nou laptele si biscuitii pentru copii si s-a ocupat de ei pt ca sa isi faca temele. Apoi si-a instalat masa de calcat si a inceput sa calce uitandu-se cu coada ochiului la tv. La ora 16:30 a inceput sa curete cartofii si sa spele legumele pt salata, a gatit carnea de porc si a pregatit mancarea de cina. Dupa cina, din nou, a spalat toata bucataria, vasele, a adunat din nou toate hainele, a facut baie copiilor si i-a pregatit de culcare..

La ora 9 era deja extenuata din cauza treburilor din timpul zilei, dar pentru ea ziua nu se terminase inca… era asteptata in pat de sotul sau pentru a face dragoste, lucru pe care le-a facut cu brio, fara sa aiba plangeri din partea partenerului.

A doua zi barbatul s-a trezit si imediat a venit in genunchi inaintea lui Dumnezeu:

-Doamne, nu stiu la ce m-am gandit cand am cerut sa fiu in pielea sotiei mele…am gresit asa de mult sa o invidiez pe sotia mea crezand ca sta degeaba acasa toata ziua… Te rog, te rog mult, dar te rog, fa schimbarea la loc! Amin!

Dumnezeu in infinita Sa intelepciune i-a replicat:

-Fiule, cred ca ai invatat o lectie buna si bucuros as face schimbarea inapoi, dar vezi tu, va trebui sa astepti 9 luni! Noaptea trecuta tocmai ai ramas gravida si va trebui sa si nasti!

Cleaning-company

Tarii mele si Poporului meu

Cand veti citi aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina…Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca o data, chiar de dincolo de linistea mormantului.

Abia implinisem 17 ani cand am venit la tine. Eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina si sunt si astazi mandra de a fi fost nascuta Engleza; dar cand am imbratisat o noua nationalitate m-am straduit sa devin o buna Romanca.La inceput n-a fost usor. Eram singura, intr-o tara straina, singura intre straini. Dar prea putini sunt acei care se reculeg sa cugete cat de grea este calea pe care o Principesa straina trebuie s-o parcurga ca sa devie una cu noua tara in care a fost chemata.Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind inapoi, e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? Cred ca bucuria a fost  cea mai mare, dar mai lunga a fost durerea…

Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste. Abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii…Poate de mine va veti aminti, deoarece v-am iubit cu toata puterea inimii mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant; mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare.Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceea care a pastrat flacara vie, aceea care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.Aceasta ti-o pot spune astazi, caci nu mai sunt in viata. In acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit „Mama tuturor” si asa vreau sa raman in amintirea ta, aceea care putea totdeauna sa fie gasita, in clipele de durere sau de pericol…

A venit mai tarziu o vreme cand m-ati negat, dar aceasta este soarta mamelor; am primit aceasta si v-am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine. Dar aceasta e uitata.Atat timp am fost in mijlocul tau incat mi se pare abia cu putinta ca trebuie sa te parasesc; totusi, orice om ajunge la capatul drumului. Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic pentru ultima data mainile pentru o binecuvantare…Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate… Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta am impartasit-o atatia ani, al carei vis stramosesc l-am visat si eu si mi-a fost ingaduit sa-l vad implinit. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre alte natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa…Am credinta ca v-am priceput; n-am judecat, am iubit…Niciodata nu mi-au placut formele si formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevarul si am visat sa traiesc in lumina soarelui, insa fiecare traieste cum poate, nu cum ar dori…Dar cand iti vei aminti de mine, Poporul meu, gandeste-te ca la una care a indragit viata si frumusetea, care a fost prea cinstita ca sa fie cu bagare de seama, prea miloasa sa fie invingatoare, prea iubitoare ca sa judece. N-am nici o avutie sa va las; ceea ce cu atata marinimie mi-ati daruit am cheltuit intre voi; am infrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine, atunci voi fi deplin rasplatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez. Am redesteptat la o viata noua micul castel parasit de la Bran, dar Tenha-Juvah de la Balcic a fost locul cel infaptuit, acolo mi-a fost dat sa fac din vis un adevar si fiindca aceasta a insemnat pentru mine mai mult decat  as putea talmaci vreodata am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata in Stella Maris, biserica pe care am cladit-o la marginea marii…Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespezile bisericii pe care al cladit-o. In decursul unei lungi vieti, atatia au venit la inima mea incat moarta chiar as dori sa mai poata veni la ea de-alungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria… Vreau sa odihnesc acolo, in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea, eu nu vreau sa fie un loc de jale, ci dimpotriva, de pace si de farmec, cum a fost cand eram in viata.Incredintez copiii mei inimii Poporului meu; fiind muritori, pot gresi, dar inimile lor sunt calde, asa cum a fost a mea. Iubiti-i si fiti folositori unul altuia, caci asa trebuie sa fie. Si acum, va zic ramas bun pe veci. De-acum inainte nu va voi putea trimite niciun semn. Dar mai presus de toate aminteste-ti, Poporul meu, ca te-am iubit si te binecuvantez cu ultima mea suflare.

                         Maria

Regina Maria

Povestioara gasita aici si publicata cu ocazia zilei de 24 ianuarie, la implinirea a 156 de ani de la Mica Unire.

Cel mai bun frate din lume

Când eram mică şi bătăile cu frate-mio erau la ordinea zilei (de le venea alor noştri să ne ducă într-o pădure şi să ne abandoneze acolo), îi tot strigam maică-mii: „De ce l-ai mai făcut şi pe ăsta? Ca să mă chinui eu acum?”. Şi chiar vorbeam serios! La fel cum o făcusem şi atunci când, văzând-o pe maică-mea mereu obosită şi nedormită din cauza plansetelor bebeluşului cu plămâni foarte buni care era atunci fratele meu, i-am sugerat hotărâtă: „Mami, deshide fereastra şi dă cu el pe geam afară!”. Nu vă închipuiţi groaza de pe faţa ei! De atunci nu m-a mai lăsat singură cu bebele-fără-apărare. Mai ales că eu am continuat cu insistenţele, ţinând să-i subliniez de câte ori aveam ocazia: „Ne-a adus barza un copil prost: nu ştie decât să plângă!”. Ce să o mai lungim, eram pornită pe el, pe acel invadator al spaţiului meu, al vieţii mele, cu care trebuia să mai împart şi atenţia şi dragostea mamei mele. A MEA, nu a NOASTRĂ, ne-am înţeles? 😛

Când ai mei ne cumpărau ceva, trebuia să fie musai în dublu exemplar şi identic, că altfel ieşea scandal. Tot ce primea celălalt era întotdeauna mai mare, mai frumos, mai bun, mai altfel decât ce primeai tu. Dacă se întâmpla să fim nevoiţi să împărţim ceva, era cu adevărat sfârşitul lumii. Mi-aduc aminte cum încercam să dăm pe jumătate o ruladă cu ciocolată, în părţi perfect egale, cu ajutorul riglei. Da, aţi citit bine, cu rigla! Ne scrisesem numele pe toate lucrurile, ca să nu mai găsească celălalt scuza „Nu scrie numele tău pe ea, deci o pot folosi!”. Când bunică-mea l-a întrebat pe frate-mio ce ar face dacă ar vedea că soră-sa ia bătaie cu vârf şi îndesat de la cineva, el i-a răspuns rânjind nonşalant: „Bineînţeles că aş sări…” „S-o salvezi, nu?” „Să dau şi eu!”. Da, dragoste frăţească între noi, nu alta! 😀

Toate astea- trasul de păr, urletele, pumnii, certurile, bătăile- au fost de actualitate până am plecat eu la facultate (timp suficient ca el să se aleagă cu ochi învineţiţi constant şi eu cu dinţii sparţi, iar ai mei cu capul calendar!). Distanţa ne-a apropiat. Catalizator ne-a fost maturizarea. Amândoi creşteam şi începeam să vedem lumea cu alţi ochi. Şi lumea asta nouă, fără celălalt, ni s-a părut… goală! N-o să uit niciodată prima lui tentativă de a-mi spune că-i lipseam. Eram la facultate de vreo două luni cred, şi într-o seară, când vorbeam cu ai mei la telefon, a ţinut morţiş să vorbească şi el cu mine, deşi până atunci nu se sinchisise. „Da’ ce, ţi-e dor de mine?” l-am tachinat eu. Nu mi-a zis-o, dar am simţit-o. Şi mi-a fost de ajuns! Oricum, felul său de a fi nu-i îngăduie nici acum să-şi pună sentimentele în vorbe. Doar în fapte.

Mă acceptă aşa cum sunt, mă ascultă, mă consolează, nu mă judecă. Mă iubeşte. Suntem acelaşi sânge şi apă nu se face! Să fi fost singură la părinţi, aşa cum îmi doream atunci când eram mică, copilăria mea ar fi fost atât de plictisitoare şi fadă! Dacă el nu ar fi, viaţa mi-ar părea atât de goală şi tristă! De fapt, nici nu pot şi nici nu vreau să-mi imaginez viaţa fără el!

Sunt mândră de tine, norocoasă şi recunoscătoare că te am! Dacă aş fi putut alege, tot pe tine te-aş fi vrut ca frate! Anul trecut, ţi-am făcut cadou un ceas. Anul ăsta, fiindcă eşti departe, îţi dăruiesc aceste cuvinte. LA MULŢI ANI, IUBITUL MEU FRATE! ❤

happy birthday brother
Sursa foto

 

Cea mai bună mamă din lume…

…este a mea, bineînţeles! Cred cu tărie că suntem suflete-pereche. Am luat naştere în aceeaşi clipă, zămislite din aceeaşi lumină şi esenţele fiinţelor noastre ni s-au îngemănat întotdeauna. Deşi am trăit multe vieţi în diferite trupuri şi în diferite timpuri, destinele ni s-au împletit permanent. Am trăit înfăşurate una în jurul celeilalte, ne-am înlănţuit într-o perfectă comuniune pecetluită cu iubire pură.

Nu ştiu dacă e adevărat ce se spune, că sufletele continuă să se reîntrupeze până îşi repară greşelile şi-şi învaţă lecţiile, nu ştiu dacă sufletele noastre şi-au îndeplinit deja amândouă misiunea, dar ştiu că vom fi împreună până la final, indiferent dacă una a încheiat şi cealaltă încă nu! Vom rămâne alături până vom învăţa amândouă şi ne vom reîntoarce împreună în lumina pură din care am fost plămădite. Şi mai ştiu un lucru: că în viaţa viitoare, tot mamă şi fiică aş vrea să fim! Poate atunci am să reuşesc să fiu şi eu măcar un sfert din mama care eşti tu! Te iubesc, Mami, sufletul meu pereche! ❤

CITATUL ZILEI:

“Multe minuni sunt în univers, dar capodopera creaţiunii e tot inima unei mame.”

  E. Bersot

soulmate
Sursa foto

Superstiţii şi obiceiuri de Anul Nou

O dată trecut Crăciunul, vedeta devine Anul Nou şi toată atenţia se concentrează asupra nopţii dintre ani. Peste tot, mai ales la tv, lumea vorbeşte despre ce trebuie să faci, dar şi să nu faci, ca să ai parte de un an îmbelşugat. Aşa că s-a gândit Mărgeaua că nu ar strica să facă o listă cu superstiţiile de Anul Nou, ca să ştie tot omul care sunt lucrurile de bifat pentru a fi fericit în anul care vine. Dacă voi mai ştiţi şi altele, sunteţi liberi să îmbogăţiţi lista!

Aşadar, dacă vreţi să aveţi noroc de bani şi spor în casă în 2014, trebuie neapărat:

  • să nu intraţi cu datorii în noul an. Haideţi, fuga fuguţa, mai aveţi la dispoziţie câteva ore să le achitaţi! Ha, ha, baftă! Da, ăsta chiar era un râs cinic! 😛
  • să aveţi bani în buzunar în noaptea de Revelion, ca să o ţineţi aşa tot anul! La noi în familie, tata era cel care se îndeletnicea să păstreze tradiţia asta, împărţindu-ne tuturor câte o bancnotă. Bucuria noastră, a copiilor, că banii ne rămâneau nouă, bineînţeles, şi ne cumpăram dulciuri, fiindcă până pe 31 nu mai rămânea nici măcar o fărâmă din cele primite de la Moş Crăciun!
  •  să nu luaţi şi nici să daţi bani cu împrumut, că adio spor în anul următor!
  • să nu vă lipsească din casă vâscul, considerat aducător de noroc! Şi nu uitaţi nici de sărutul de sub vâsc de la miezul nopţii, fiindcă se spune că persoana cu care petreceţi noaptea dintre ani vă va fi alături tot anul! Aşa că aveţi grijă pe cine ţineţi lângă voi şi mai ales pe cine săriţi la pupat! 😛
  • să purtaţi haine noi şi mai ales ceva roşu!
  • să lăsaţi toate uşile larg deschise la miezul nopţii, cum făcea mama mea, ca să iasă anul vechi şi să poată intra cel nou!
  • să lăsaţi o lumânare sau lumina aprinsă până la ziuă, ca să aveţi un an nou luminos!
  • să faceţi multă gălăgie la miezul nopţii, pentru a alunga spiritele rele!
  • să nu mâncaţi de Revelion carne de pui, altfel în anul ce vine veţi scormoni după noroc şi-l veţi împrăştia întocmai ca găina, şi nici carne de porc, că o să râmaţi după noroc ca el. În schimb, mâncaţi carne de peşte, ca să alunecaţi uşor printre greutăţi şi să vă simţiţi în noul an ca peştele în apă!
  • să aveţi pe masă de Revelion struguri şi smochine, pentru un an îmbelşugat şi fericit!
  • să faceţi în aşa fel încât prima persoană care vă trece pragul casei în prima zi a noului an să fie un bărbat brunet!
  • să nu dormiţi de Sfântul Vasile, prima zi a anului, ca să nu fiţi leneşi tot anul!
  • să nu aruncaţi gunoiul la 1 ianuarie, să nu măturaţi, nici să spălaţi, fiindcă vă atrageţi sărăcia în casă!
  • să nu agăţaţi noul calendar până nu a trecut anul, ca să nu aveţi ghinion!
  • să vă puneţi o dorinţă, deoarece se spune că se va împlini cu siguranţă în anul ce vine! Ha, ha, eu mi-am pregătit-o de pe acum!

Ah, şi la final vreau să adaug o chestie faină, pe care am întâlnit-o cu foarte mulţi ani în urmă într-un serial tv foarte la modă pe vremea aia şi care a devenit un fel de tradiţie de Anul Nou pentru mine. Vă mai amintiţi de Ally McBeal? Ei bine, într-un episod în care acţiunea se petrecea de Revelion, un personaj, nu mai ştiu care, îi spune lui Ally că dacă atunci când, în noaptea dintre ani, te gândeşti la anul ce tocmai se încheie şi-ti dau lacrimile, fie ele de bucurie sau tristeţe, poţi spune cu tărie că nu este un an pierdut!

Mărgeluţa vă urează un An Nou fericit, cu tot ce înseamnă asta pentru voi! Să ne citim cu bine şi în 2014! LA MULŢI ANI!

happy-new-year-2014

4 ani de Şiraguri

cupcakeNu mai ştiu cum am dat eu viaţă Şiragurilor tocmai în prima zi de toamnă, dar nu-mi amintesc să fi fost ceva premeditat. Pur şi simplu aşa s-a nimerit. Şi ca să mărturisesc totul până la capăt, dacă tot m-am apucat, site-ul trebuia să fie unul dedicat citatelor, pe care eu le ador de când mă ştiu, de unde şi adresa mult iubitului meu blog: quotationsfreak.wordpress.com. Încetul cu încetul, am început să adaug şi postări cu caracter personal, fără a intra însă prea mult în amănunte, fiindcă nu am intenţionat niciodată să-mi aştern viaţa privată pe tapetul internetului. Şi nici nu o să încep acum!

De la 1 septembrie 2009, ziua de naştere a blogului mărgelat, doar am clipit o dată. Când am deschis ochii, trecuseră deja 4 ani. Să-mi spună şi mie cineva unde se grăbeşte aşa timpul ăsta? Are vreun tren de prins?

E adevărat că în ultimul an nu prea am fost prezentă pe aici şi s-a cam aşternut praful… într-un strat destul de gros, ce-i drept! Îmi fac mea culpa! Dar cum spuneam mai sus, îmi scapă timpul printre degete şi am gândurile atât de încâlcite în cap, încât cu greu mai reuşesc să urmez un fir şi să ţes o poveste. Pe lângă asta, cred că m-am şi puturoşit un pic! Ok, un pic mai mult! Dacă lenea ar durea, eu m-aş tăvăli pe jos în chinuri! Dap, atât de grav e! 😀

Deci să recapitulăm: să scriu nu pot de lene şi lipsă de inspiraţie, să-mi abandonez blogul, iar nu pot, că mi-e prea drag şi nu mă lasă inima! Prin urmare, chiar dacă voi scrie din ce în ce mai rar până n-o voi mai face deloc, de şters tot nu-l şterg! Îl voi lăsa aşa, în libertate, free Willy gen, să se bucure de postările mărgelate şi ultimul cititor rămas singur-singurel, bim-bam, printre copaci, pardon, …rânduri! Asta în cazul în care a mai rămas vreunul! 😛

În concluzie şi în final, un mulţumesc din corazon celor care m-au citit până acum şi continuă s-o facă, şi „La Mulţi Ani!” căsuţei mele virtuale!!! Cu speranţa că anul cu numărul 5 va fi unul mai spornic şi mult mai productiv,

vă salută cordial,

a voastră, Mărgeluţa!

13 ani de Europa FM

Vă spuneam în articolul ăsta acum ceva vreme, cât de mult iubesc eu radioul şi ce amintiri frumoase mă leagă de el. Prin urmare, cele povestite în continuare nu vor mira pe nimeni. Pentru că pe 26 mai Europa FM a împlinit 13 ani de existenţă, evenimentul a fost sărbătorit sâmbătă printr-un concert aniversar în Parcul Tineretului, unde surprize-surprize s-a nimerit şi Mărgeluţa cu prietena ei, Ina. Cu ocazia asta am aflat că în anul 2000, când a luat fiinţă postul, prima melodie difuzată a fost „Imagine” a lui John Lenon. Fain început, nu-i aşa? Daţi click pentru a asculta melodia.

Concertul era programat să înceapă la 18:30, dar a fost amânat din cauza ploii. Şi eu era cât pe ce să mă intorc din drum la vederea norilor grei, dar am aşteptat în pasajul de la Universitate să treacă ploaia şi apoi am luat 381 până la Tineretului. În pofida vremii, s-a strâns ditamai publicul, că nici organizatorii nu se aşteptau la asta. În deschidere au cântat Ovidiu şi Gipsy Band, cărora mai târziu li s-a alăturat şi Monica Anghel. A fost cu siguranţă un început foarte energic şi vibrant!

Au urmat apoi băieţii de la Vunk, care nu se numără printre preferaţii mei. Dar am rămas uimită să văd mulţimea dezlănţuită la apariţia lor, oameni de toate vârstele cântand din toţi plămânii şi dansând bucuroşi. Nu-mi imaginam că au atâţia fani! Şi fiindca era ziua lui Cornel, solistul trupei, publicul i-a cântat „La mulţi ani” şi a afişat un banner cu „Aşa, şi?„, titlul ultimului lor single. Cori, tu ar mai fi trebuit sa fii cu mine acolo! Doar nu credeai că am uitat cum mi-ai scos tu mie peri albi în liceu cu caseta aia cu (pe atunci) Vank!? 😛

Am fost bucuroasă tare când mi s-a confirmat că vocea lui Dan Bittman a redevenit cea de dinaintea operaţiei! Altfel cum mai răguşeam eu cântand toate melodiile de la Holograf? A, şi altă chestie interesantă, hitul lor „Ţi-am dat un inel” a fost prima melodie românească difuzată la Europa FM şi vă asigură Mărgeaua că ieri seară s-au desenat în aer o mulţime de inimi pe refrenul ei! 😉

Când cei pe care îi aşteptam eu de fapt, încă de la deschiderea concertului, adica Direcţia 5, au urcat pe scena, eram deja răguşită şi ruptă de picioare, dar tot nu m-am lăsat şi-am continuat să dansez şi să cânt împreună cu Ina, prietena care mă însoţea! Mami, tu mai lipseai ca să fie completă gaşca! Te ţin eu minte cum am degerat acum doi ani în Cişmigiu, de Crăciun doar ca să-l asculţi tu până la final pe Cristi Enache! 😛

După ce întreaga echipă Europa FM a urcat pe scenă în apalauzele binemeritate ale publicului şi o ploaie de confetti, a urmat Ştefan Bănică Junior. A fost prima dată când l-am văzut în concert şi primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost: wow, câtă energie poate să aibă omul ăsta! Bineînţeles că nu m-am putut abţine să n-o oftic pe maică-mea prin sms-uri că vaaaai, ce păcat că nu-l vede şi ea, care-i ştie toate melodiile pe de rost! I-m soooo mean, i know! 😛

Am cântat şi am dansat până la 12 noaptea, când s-a terminat totul şi Al Meu Ca Bradul a venit să-şi recupereze nevasta petrecăreaţă, răguşită, cu picioarele umflate (circulaţia, bat-o vina!) şi ruptă de oboseală, dar atâââât de încântată!

Concert Europa fm

Europa FM

Europa FM concert

concert Europa FM

Cea mai bună dintre bune

…e bunica mea, care tocmai a adăugat a 75-a toamnă în buchetul anilor! Şi da, în fotografie este ea, în primăvara vieţii, cu acelaşi suflet candid şi aceeaşi inimă mare, plină de iubire! La multi ani sănătoşi, mămăiţa mea!

My Grandmother by Margeluta

Şi cu ocazia asta, am creat o nouă pagină pe blog, cea cu citate despre bunică. Sper să vă încânte şi să vă fie de folos! 😉

Pentru voi, femei…

Azi, de ziua voastră,-nchin
Un pahar de Vin divin,
Sănătate să aveţi
De la zeii cei isteţi,

Să vă deie Kamadeva
Viaţă cât Adam şi Eva,
Sărutări fără de număr,
Pe-ochi, pe gură şi pe umăr,

De la zei s-aveţi de-a pururi,
Tinereţe, dragi Contururi,
Pace, multă Fericire,
Câtă-ncape ntreaga fire,

Să vă fie Viaţa plină
De Noroc şi de Lumină,
Punga să geamă de Bani,
Hai Noroc şi… La Muulţi Ani!

George Budoi

8 Martie

Tocăniţă internautică (11)

Salutare, pofticioşi mărgelaţi! De când nu am mai intrat în bucătăria Şiragurilor, s-a aşternut praful de 2 metri pe oale, farfurii şi linguri! Şi parcă văd şi câte-o pânză de păianjen în colturi, ‘ici-‘colo! Deci gata cu lenevitul, avem multă treabă! Să ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm de curăţenia de primăvară, că uite ce cuminţi ne aşteaptă în coşul bunicii ingredientele pentru delicioasa tocăniţă internautică de azi!

Pentru început, să ne înveselim puţin cu Johnny ‘Mr. Happy Man’ Barnes, cel care şi-a făcut un ţel din a răspândi fericirea! Asta chiar e ceva!

Apoi să trecem la lucruri mai serioase, cum ar fi temutul şi controversatul Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii, mai pe scurt ACTA şi tot ceea ce înseamnă acesta. Sper totuşi că se va renunţa la el, că nu sună deloc bine!

În continuare, o analogie mai mult decât interesantă între castelele medievale şi mecanismele de apărare ale Eului interior.Un articol foarte bine documentat şi explicat, merită citit!

Şi pentru că iubesc fotografia, cea veche îndeosebi, iată câteva imagini cu Bucureştiul de altădată. Superbe, aşa-i?

La final, dacă tot a venit primăvara, cel puţin calendaristic şi sufleteşte, iată câteva idei de buchete de mireasă cu flori de primăvară, că poate unele dintre voi veţi spune „Da” în următoarele 3 luni şi aveţi nevoie de inspiraţie!

Şi asta a fost tocăniţa internautică de săptămâna aceasta. Poftă bună şi lectură plăcută, mărgelaţilor!

LA MULŢI ANI tuturor doamnelor şi domnişoarelor, că doar e martie, luna femeilor, nu? Dar mai ales Mihaelei şi Ancăi, care îşi serbează zilele de naştere o dată cu acest frumos început de primăvară! Multă sănătate şi visuri împlinite fetelor!

Mărţişorul minune

Pe 1 Martie, acum 28 de ani, la 21:30 am strigat pentru prima dată din toţi plămânii primul „uaa-uaaa” şi de atunci nu mi-a mai tăcut gura! Mama de Mărgea îşi primise astfel cel mai frumos mărţişor din viaţa ei, unul firav şi gălăgios, venit pe lume înainte de termen, deci şi grăbit şi curios pe deasupra. Dar şi puternic şi luptător, fiindcă a fost o naştere grea şi era cât pe ce să nu mai fiu. Nu degeaba spune mama că sunt minunea ei de Mărţişor. Numai o minune a făcut să vin pe lume vie, teafără şi sănătoasă. Aşa că azi, la 28 de ani de la acel moment, mama a ţinut morţiş să-mi spună LA MULŢI ANI chiar la 21:30.

Iar Al Meu Ca Bradul, ca un soţ atent ce este, a făcut tot posibilul ca povara unui an în plus să fie mai uşoară ca fulgul şi să am o zi minunată. Aşa că mi-a gătit cu mânuţele şi toată priceperea lui, mi-a făcut o surpriză dulce-inimoasă şi una înflorată – chiar a ţinut minte când am zis că-mi doresc lalele nici roşii, nici galbene (deh, Mărgeluţele sunt nehotărâte, ca prinţesele din poveşti!). Şi bineînţeles, primul mărţişor tot de la el a venit. Toată strădania sa merită deci lăudată cu vârf şi îndesat! 😉

Heart Cake by Margeluta

Lalele, frumoasele mele lalele by Margeluta

Sea-horse by Margeluta

Un MULŢUMESC din suflet vouă, toţi cei care şi-au amintit de ziua mea, ajutaţi sau nu de facebook, nu asta e important pentru mine, ci faptul că v-aţi rupt o bucăţică din timpul vostru pentru a-mi ura LA MULŢI ANI şi toate cele bune! Mulţumesc mult mult de tot! Mi-aţi înseninat ziua!

Şi nu în ultimul rând (uaaa, parcă ar fi un discurs de la Oscaruri 😛 ), o primăvară minunată şi însorită tuturor! V-aţi ales azi Baba? A mea e pe 3, sper să fie o zi caldă şi frumoasă!