Iarna din mijlocul toamnei

Remediu pentru zile reci

În ultima vreme, Mărgeluţa a devenit o avidă consumatoare de Tumblr şi-n perioada asta rece, credeţi-mă, e imposibil să nu dai în feed peste măcar o poză-două cu ciocolată caldă atât de apetisantă, că-ţi băleşti tastatura. Dar ce vorbesc eu, e plin feedul cu licoarea asta magică! Şi cum în week-end m-am trezit cu ochii direct pe tumblr, ultima mea pasiune, inevitabilul s-a produs: fuga-fuguţa am dat buzna în magazin, mi-am cumpărat cele necesare şi o dată ajunsă acasă mi-am pregătit o ciocolată caldă să stea mâţa-n coadă, să moară tumblrul de oftică şi poftă (de asta am garnisit-o cu multă frişcă şi marshmallow)! 😀 Iar gustul… fenomenal! Cu ocazia asta vă dezvălui un mic truc: folosiţi cacao alcalinizată (eu am descoperit-o de curând la magazinul de mirodenii din piaţă), fiindcă e mult mai grasă şi deci mult mai gustoasă decat cea obişnuită din supermarket, la cutie! Nu-i aşa că aroma de ciocolată caldă vă aduce şi vouă aminte de copilărie?  Poftă bună! 😉
hot chocolate

hot chocolate marshmallows

Tombe la neige

Mărgeluţa astă-seară, la căldură, în scara blocului cu-n zâmbet laaarg: „Vaaai, ce frumos ninge! Ca-n basme!” (deh, am avut o rătăcire de moment).
Mărgeluţa în secunda următoare, afară, în frig, cu-n zâmbet crispat: „Brrrrrrr!!!” (clănţănind dinţii şi revenind brusc la realitate).

Alea 5 minute pe care le fac de obicei până în staţia lui 282/205 când ies de la muncă, în seara asta, ca niciodată,  mi s-au părut 5 ore. Sau poate chiar mai mult, fiindcă am îngheţat ca un rahat şi-am tremurat ca o piftie! Pur şi simplu mi se părea că drumul se tot lungea, şi lungea, şi lungea, încât pentru o secundă chiar am avut impresia că nu mai ajung în nenorocita aia de staţie. Am înfruntat stihiile naturii întocmai ca Ana lui Manole. Vântul tăios sufla atât de tare, încât îmi arunca toată zăpada în faţă şi abia am văzut culoarea verde la semafor. Deci am scăpat nespoită pe asfalt, yeeey! Ca să nu mai spun că la un moment dat am crezut că mă transform într-un fel de Dorothy în Ţara lui Chiliman (pentru necunoscători, ăsta e primarul sectorului 1) şi o să fiu luată pe sus. Şi credeţi-mă, sunt orice, numai cantitate neglijabilă nu! 😛

În concluzie, cam aşa a trăit Mărgeaua voastră prima ninsoare din iarna asta. Pe la prânz m-a plouat de am ajuns ciuciulete la muncă, pe seară m-a nins şi bătut vântul de am ajuns ciuciulete acasă! Acelaşi rezultat, cauze diferite. Cert e că mi-am amintit cu vârf şi îndesat cum arată şi se simte un dârdâit zdravăn! După cum puteţi să vă daţi şi singuri seama, sunt EXTREM DE ÎNCÂNTATĂ că a venit iarna, anotimpul meu preferat! Da, vezi să nu!

P.S.: cam aşa se vede de la fereastra mea prima zăpadă a acestei ierni! Oare nu am putea să facem o petiţie, o grevă, un protest ceva, ca după Crăciun să intrăm direct în vară? Cam prin iunie, aşa….

let it snow

Ho ho ho, Merry Christmas… again?!?

Primăvara de anul ăsta cred că este cea mai bună păcăleală de 1 Aprilie! Pot să jur că iarnă mai încăpăţânată şi mai înverşunată ca asta nu am văzut în toţi cei 29 de ani ai mei proaspăt împliniţi chiar de Mărţişor, aşa-zisa primă zi de primăvară! Ce ironic, nu?! Mi-amintesc într-adevăr de un an al copilăriei mele în care a nins peste pomii abia înfloriţi, chiar de Paşte dacă nu mă înşel, dar la fel de bine îmi amintesc că s-a topit repede, nu s-a lăsat in niciun caz cu ger şi viscol ca acum!

Aaaaah, de-aş putea să hibernez ca ursoaica până când vor fi 25 de grade la umbră sau măcar să-mi bag capul în pământ ca struţul să nu mai văd urgia de afară! Mi-a intrat gerul ăsta în oase şi viscolul mi-a alungat toată starea de bine pe care o căpătasem văzând mugurii plesnind pe crengi! Sunt o fiică a verii, căldura îmi dă energie, soarele mă fericeşte, nu ştiu să mă-mpac cu răceala iernii! N-am ştiut niciodată, nu mi-a plăcut niciodată! Cu atât mai puţin tiroidei mele! Credeţi-mă că e al dracului de nasol să simţi cum o mână invizibilă te strânge de gât până te sufoci, ori de câte ori se răceşte vremea ! Aşa că sper din tot sufletul ca vara asta să vină mai repede şi să fie cât mai lungă, să-mi dea Cel de Sus căldură până mi-o ieşi pe nas, să mă satur, na!

winter y u no fuck off

Încă una… şi mă duc?!

Am început bine anul! Şi când spun chestia asta, nu încercaţi să vă imaginaţi o Mărgea ţopăind de bucurie prin casă cu un zâmbet de la o ureche la alta, că vaaaai ce minune minunată a dat peste ea! Nu e cazul, vă asigur! Era doar o ironie!!!

Dacă în ianuarie m-a cocoşat o criză de rinichi, acum mă biciuie o răceala zdravănă! Nu foarte zdravănă, ci mai degrabă una moderată, pentru că ştiu sigur, din proprie experienţă, că aş fi putut face mai mult de atât dacă m-aş fi străduit un pic! Am zăcut la pat doar 2 zile şi cunoscându-mi bine dosarul medical, hă-hăăăă, asta e o nimica toată! Sunt în stare de mult mai mult! Pe cuvânt de cercetaş care am fost! De zăcut sub plapumă, cu dureri de cap, muci şi toată gama şi boscorodind tot frigul luat din plin în ultimele săptămâni am scăpat, dar tot nu mi-e bine!

Acu’ dacă nu vă este cu supărare, puteţi să-mi recomandaţi şi mie nişte cevauri pentru întărirea/creşterea imunităţii? De preferabil chestii care chiar funcţionează! Nu de alta, dar mi-a cam ajuns să-mi fiu propriul cobai!