9 Mai – Ziua Europei si cum a fost la Piata Statelor Membre ale UE din Cismigiu

La Paris, in 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, citea în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, propunand astfel crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Acela a fost momentul in care s-a asezat piatra de temelie a Uniunii Europene. In iunie 1985, Consiliul European de la Milano a decis ca ziua de 9 mai sa fie sarbatorita ca Zi a Europei. Anul acesta se implinesc 30 de ani de la acea hotarare, precum si 10 ani de la semnarea de catre Romania a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana (25 aprilie 2005).

Pentru a sarbatori Ziua Europei, in Parcul Cismigiu s-a organizat azi un targ al Statelor Membre ale Uniunii Europene, care a reunit reprezentanţi din 22 de ţări (Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia) pentru a le prezenta vizitatorilor obiceiuri, activități și oferte turistice, precum și spectacole artistice tradiționale. In plus, fanfare europene (in total peste130 de muzicieni) au sustinut recitaluri atat in Parcul Cismigiu, cat si in alte zone ale Bucurestiului (Parcul Unirii, Parcul Herastrau si Piata Universitatii).

Cum Margelutei ii place sa ia pulsul orasului si sa vada cu ochii ei tot ce se petrece, bineinteles ca a fost prezenta in Cismigiu, la sus-numitul targ, tarandu-l dupa ea si pe Bradul consort, care in ciuda vremii frumoase, numai chef de iesit nu avea! But she’s so evil and she doesn’t accept no for an answer, muahahahaaa! 😛 Noroc ca mai tarziu ni s-a alaturat prietena mea Inuta, si astfel l-a salvat de la chinul de a vedea si prezentarea despre planete de la Palatul Sutu.

Targul s-a deschis la ora 11 si am inteles ca ar fi fost prezent primarul capitalei, Sorin Oprescu plus alti oficiali UE, dar noi am ajuns acolo pe la 12:30 si n-am apucat sa-i vedem, nu ca ne-am fi dorit! Standurile nu ni s-au parut foarte interesante. O multime de brosuri pe care lumea le indesa in geanta doar de dragul de a nu pleca cu mana goala, ceva mancare si… cam atat!

Daca Belgia vindea gauffre, Austria turta duce, Spania tigai pentru paella, Romania s-a prezentat cu faimoasa ceramica de Horezu, inscrisa pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitățiii UNESCO. Un mester olar demonstra live cum lutul prinde viata in maini pricepute.

La standul Olandei, pe langa o figurina in marime naturala a unei… vaci si niste sabotii supradimensionati, ce puteai gasi daca nu… cascaval?

Partea cea mai interesanta au fost momentele artistice petrecute pe scena, care au captat atentia tuturor vizitatorilor. Cand am ajuns noi, era in plina desfasurare piesa de teatru a reprezentantilor Finlandei.

Reprezentantii Austriei au adus pe scena ritmuri de tobe indracite:

Dansurile din Grecia mi-au placut la nebunie. Foarte, foarte talentati cei mici, dar mai ales cei mari, grupul Kymata. Atata pasiune si placere de a dansa si a trai muzica!

Puii de romani, talentati si frumosi:

Dansurile din Cipru m-au tinut cu sufletul la gura, atenta la paharele pe care le purtau pe cap si le invarteau in acele site. Si nu, nu s-a spart niciunul! 😀

O tarantella italieneasca:

A urmat, din Polonia, trupa de dans „Solonczanka” cu ale sale minunate costume, care pe langa faptul ca m-au dus imediat cu gandul la „Sobiesky si romanii”, imi dadeau mie senzatia ca mor de cald, dar celor care le purtau? :)))

Intercalat cu spectacolele de pe scena (si uneori concomitent, ca a trebuit sa aleg intre fanfara scotienilor si niste dansuri grecesti – mare oftica!), in zona foisorului dadeau reprezentatii diverse fanfare europene. Le-am prins pe cea din Ungaria, care mi-a placut tare tare mult, Scotia care a impresionat audienta prin inedit si cea din Franta, care nu mi s-a parut cine stie ce, fiindca ma asteptam la muzica de fanfara, nu doar batut din tobe de parca se pleca la razboi.

Pe la ora 18, Al Meu Ca Bradul a plecat acasa (a fost prea mult pentru el! 😀 ), iar eu si Inuta la Palatul Sutu, la prezentarea „Calatorie prin Univers”, despre care va povestesc data viitoare.

Concluzia concluziilor e ca am avut parte de o zi minunata, care mi-a mers la suflet. Nu o sa pot intelege niciodata de ce intr-o zi frumoasa de week-end, unii aleg sa stea in casa, in fata televizorului, cand intr-un oras atat de viu ca Bucurestiul se petrec atat de multe lucruri interesante?!

CITATUL ZILEI:

„Când te trezești dimineața, gândește-te ce privilegiu prețios ai să fii în viață, să respiri, să gândești, să te bucuri, să iubești.”

Marcus Aurelius

De 1 Decembrie 2012

La cât de mult îmi place mie tradiţionala paradă de 1 Decembrie şi oricât mi-am dorit să reeditez evenimentul din 2011, anul ăsta nu a fost să fie, că deh, nu toţi suntem bugetari! A trebuit aşadar să mă mulţumesc cu transmisia de la tv… şi comentariile tâmpite şi fără rost ale prezentatorilor! Asta până când mi-a dat maică-mea ideea să schimb pe Tvr 1, că blondei de mine nu-i trecuse prin cap!

Mă, de la tv a arătat bine parada de anul ăsta, chiar şi aşa, organizată cu buget redus! Vreme bună, însorită, uniforme frumoase (preferatele mele rămân cele ale Regimentului 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul”, cel mai vechi regiment al Armatei Române ), muzică antrenantă (ador muzica de fanfară, datorită mamei mele), spectatori încântaţi (cam cum eram eu anul trecut), mulţi copii (tot la fel ca anul trecut) şi… un câine maidanez! Spuneţi voi dacă nu a fost super haios patrupedul ăla blănos, cum mărşăluia el miserupist pe lângă soldaţi, de parcă ar fi fost cel mai firesc lucru din lume! 😀

ziua-nationala-in-imagini-fotografii-impresionante-de-la-parada-militara-din-capitala-181044
Sursă foto

Ce nu mi-a plăcut absolut deloc au fost huiduielile din timpul imnului! Aşa ceva nu se face, oameni buni, oricât de supăraţi aţi fi pe preşedinte, oricât de mult l-aţi urî şi învinui pentru prostul mers al ţării! Nu în timpul intonării imnului! Asta mi se pare inadmisibil!

Exceptând acest lucru, parada a fost o încântare! La fel de mult mi-a plăcut şi atmosfera de sărbătoare care s-a simţit pretutindeni şi mai ales steagurile tricolore, clar mult mai multe ca anul trecut, arborate la geamuri, balcoane şi chiar portierele maşinilor. Să fi  văzut cum şi-au blindat taximetriştii de la Gara de Nord maşinile cu steguleţe! 😀

Îmi pare tare rău că din motive independente de voinţa-mi mărgelată, nu am ajuns la defilare şi nici măcar la Palatul Victoria, care azi a fost deschis publicului până la ora 13. Îmi propusesem să ajung la Arcul de Triumf, căci se poate vizita azi şi mâine, de la 12 la 18, dar după masa tradiţională pregătită de Al Meu Ca Bradul, cu ciorbă de fasole în bol de pâine, vin de Drăgăşani şi salam de biscuiţi la desert, zău că nu am mai fost în stare să ies şi a zace în casă, frecându-mă cu satisfactie pe burta plină, a fost muuuult mai tentant!  😛

masa de 1 decembrie by Margeluta

Să nu uităm totuşi că e zi de sărbătoare, aşadar LA MULŢI ANI tuturor 19-20-21 de milioane sau câţi români om mai fi în lumea asta! Iar pentru cei care nu şi-au dat coate la fasolea cu cârnaţi şi nici nu se vor înghesui la pomenile electorale din luna asta, pentru cei care nu înghit gogoşile oamenilor politici, pentru cei care „las-o bă, că merge-aşa” nu merge deloc aşa, pentru cei cu tricolor la geam de pe strada Turda care mi-au bucurat inima în dimineaţa asta,drapel de 1 decembrie 2012 by Margeluta

dar şi cei de pe Ion Mihalache,

drapel de 1 decembrie by Margeluta

pentru cei care cunosc versurile imnului şi le e drag tricolorul c-aşa au învăţat acasă şi aşa-şi educă şi copiii, pentru cei care sunt români tot timpul anului, nu doar de 1 Decembrie, pentru cei care România înseamnă „acasă”, chiar dacă pribegesc peste hotarele ei, pentru cei care nu-si reneagă identitatea şi nu le e ruşine că sunt români, pentru toţi aceştia o plecăciune!

P.S.: Aţi simţit careva cutremurul din seara asta? Eu nu! Se pare că e cel mai mare din acest an, 4,6 grade! Ei, hai că mai sunt doar 20 de zile până la Apocalipsă, deja încep să apară semne prevestitoare…. 😀

CITATUL ZILEI:

„Sunt român şi ca român mă socot buricul pamantului. Că dacă n-aş fi român, n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german, adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocaţie, că altfel nu pot sa ies. Tot ceea ce gândesc devine românesc.”

Petre Tutea