Un înger pe Pământ

Ana O poveste spune că într-una din zile, Dumnezeu a chemat la el câţiva bebeluşi şi le-a spus să se pregătească pentru a pleca pe pământ. Atunci unul dintre ei a luat cuvântul şi a început un dialog, întrebându-l pe Dumnezeu:

– Doamne, noi mergem în lume, dar ce vom face acolo, cum ne vom descurca?

– Pentru voi am pregătit un înger care o să aibă grijă de voi!

– Dar noi nu ştim limba oamenilor şi… cum o să ne înţelegem cu ei?

– Îngerul pe care vi l-am pregătit vă va învăţa totul.

– Am auzit că în lume sunt multe rele şi cum o să ne descurcăm, cine ne va ocroti?

– Îngerul vă va apăra de toate relele, fiţi fără grijă!

– Doamne, dar cum o să ne putem întoarce la tine?

– Îngerul, pe care vi l-am pregătit, o să vă spună cum ne vom putea vedea din nou!

– Doamne, dar cum se numeşte acest înger, ca să-l strigăm să ne ajute?

– Numele nu este important, dar fiecare îi va spune MAMA!

Adevărata educaţie

Într-o şcoală de la marginea unui oraş, era un profesor foarte iubit de copii. Totdeauna, domnul profesor avea grijă de toţi elevii, încercând să-i înveţe cât mai multe. Dar, într-o zi, copiii au observat că unul dintre colegii lor fură şi l-au pârât imediat profesorului. Acesta însă nu l-a pedepsit pe făptaş. După câteva zile, hoţul a furat iar, dar a fost prins imediat. Nici de această dată, domnul profesor nu l-a pedepsit. Când acelaşi lucru s-a întâmplat şi a treia oară, câţiva băieţi s-au dus la profesor să se plângă şi i-au spus:

– Acest coleg al nostru fură mereu. Nu este bine ceea ce se întâmplă şi vă rugăm să-l daţi imediat afară din şcoală, altfel plecăm noi.

– N-am să-l dau afară. Dacă vreţi, puteţi pleca toţi ceilalţi, dar el rămâne.

– Domnule profesor, dar cum este posibil să renunţaţi atât de uşor la noi toţi, care v-am ascultat mereu?

Privindu-i cu blândeţe, profesorul le-a explicat elevilor săi, atât de miraţi de această neaşteptată situaţie:

– Voi ştiţi, deja, ce e bine şi ce e rău. Dacă aţi pleca în lume, cu siguranţă că aţi şti cum să vă purtaţi, nici nu mă îndoiesc! Dacă însă el ar pleca de aici, dintre noi, ce ar face? Asta de ce nu v-aţi întrebat? De ce v-aţi gândit doar la voi? Credeţi că dacă o să-l dau afară, va fi mai bun? Dacă aici, între noi, el nu ştie cum e bine să te porţi, ce va face el în lume? Aşa că, indiferent dacă voi rămâneţi sau plecaţi, el va sta în continuare aici, iar eu voi avea grijă să se schimbe şi să devină un om bun. Iar atunci când va dori şi el acest lucru, cu siguranţă că dintr-un hoţ ocolit de colegi, va deveni un copil apreciat şi iubit de toţi cei din jurul său.

Când a aflat despre cele petrecute, impresionat de bunătatea profesorului său, băieţelul care până atunci furase şi le pricinuise atâtea necazuri celor din jurul său a promis că se lasă de furat. Şi s-a ţinut de cuvânt, fiindcă – aşa cum spusese şi domnul profesor – de data aceasta EL era cel care dorea din tot sufletul să fie mai bun.

Parada militară şi buletinul

Am fost ocupată în ultimele zile şi nu am apucat să vă povestesc cum a fost la parada militară de 1 decembrie, dar nicio problemă, vă pun în temă chiar acum. Când eram mică, priveam defilarea la tv împreună cu mami şi-mi doream cu ardoare să o văd şi live, de la faţa locului. Eh, şi anul ăsta, mai precis joi de 1 decembrie, am reuşit să-mi îndeplinesc marele vis din copilărie. Bine, recunosc, am o chestie pentru uniforme… şi bărbaţii în uniformă arată grozav, aşa-i? 😛

M-am întâlnit cu prietena mea Inuţa la metrou la Victoriei şi de acolo am decis să mergem pe jos spre Arcul de Triumf. Parada militara de 1 decembrie by MargelutaAceeaşi idee au avut-o se pare şi mulţi alţii, căci treceau oamenii în valuri pe lângă noi! Cu toate astea, am găsit un loc bun în faţa hotelului Triumf, de unde să vedem parada şi am aşteptat cuminţele o oră şi ceva, până a început. Auzeam marşul militarilor şi ne benoclam spre Arc, să-i vedem cât mai bine şi eram aşa de încântate zărindu-i tot mai aproape de noi, că nici nu vă puteţi imagina! Şi când entuziasmul era în toi, pac! vedem coloana de militari despărţindu-se în două, unii spre stânga, alţii spre dreapta, la doar câteva zeci de metri de noi. Ha? O secundă de uimire mută, apoi un „aaaaaa” dezamăgit, urmat de multă indignare şi chiar huiduieli. Ah, şi eu care venisem special să le admir uniformele şi marşul cadenţat! Ce dezamăgire! A trebuit să mă mulţumesc cu tancurile, camioanele şi celelalte fierotănii!

Deci, în concluzie:

1. Sper să nu aud uruitul tancurilor decât la parade militare! Înfiorător zgomot!

2. Femeile în uniformă smulg mereu un „oooooo” plin de admiraţie! Şi două-trei bale în colţul gurii! 😛

3. Am rămas uimită de numărul mare de copii (chiar şi de 3-4 ani) aduşi de părinţi la paradă! Erau aşa drăguţi fluturând steguleţele tricolore, mai ales băieţelul acela înfăşurat tot într-un drapel mai mare ca el, care saluta milităreşte!

4. Picii au fost cel mai impresionaţi de cai, oamenii negri pitiţi în şalupe cu arma la ochi şi transportoarele de rachete!

5. Mă intreb cât timp or fi curăţat, frecat şi lustruit soldaţii la maşini de luceau aşa lună?!

6. Să nu te pui cu mamele care-şi strecoară forţat copiii în faţa ta, împingându-te şi călcându-te pe picioare (şi nervi) chiar dacă sunt înalţi şi laţi cât tine, sau chiar mai bine, iar tu aştepţi acolo de ore întregi! Sunt copii şi tre să stea în faţă, da? Şi nu e nevoie să-ţi ceară voie şi nici scuze, că doar sunt copii, ok?

Concluzia concluziei: nu regret experienţa, chiar dacă nu a fost aşa cum îmi imaginasem eu în copilărie, şi data viitoare o să-mi iau şi aparatul foto!

Dar ce legătură are parada cu buletinul, veţi zice?! Ei bine, nu voi uita niciodată ziua de 1 decembrie 2011 din 2 motive: unul este că am văzut pentru prima dată în viaţa mea parada militară şi celălalt e că mi-am pierdut proaspătul meu buletin de femeie măritată! Na!

Dragostea în vorbe de copil – Partea I

Vorbele de copil, prin sinceritatea lor dezarmantă, fac mereu deliciul celor mari. Şi pentu că tot e Ziua Îndrăgostiţilor, iată cum văd prichindeii dragostea:

Children love

Ce e căsătoria?

Căsătoria e când păstrezi fata şi nu trebuie să le-o mai dai înapoi părinţilor ei. – Eric, 6 ani

Ce fac îndrăgostiţii la prima întâlnire?

La prima întâlnire îşi spun numai minciuni unul altuia şi asta îi face suficient de interesaţi să se mai vadă şi a doua oară.- Martin, 10 ani

Nu fac decât să mănânce cotlete de porc cu cartofi prăjiţi şi vorbesc despre dragoste. – Craig, 9 ani

Care e vârsta potrivită pentru a te căsători?

Imediat ce termin grădiniţa, o să-mi caut o soţie. – Bert, 5 ani

84 de ani – pentru că la vârsta asta nu trebuie să mai lucrezi şi ai tot timpul din lume să-l iubeşti pe celălalt. – Judy, 8 ani

Când se îndrăgostesc oamenii?

Nimeni nu ştie de ce se întâmplă, dar am auzit că are legătură cu felul în care miroşi. De asta parfumul şi deodorantul sunt aşa de cumpărate. – Jan, 9 ani

Când un om are pistrui şi găseşte pe altcineva care are pistrui. – Andrew, 6 ani

Mi se pare că trage cineva cu o săgeată în tine, sau ceva de genul ăsta, dar restul nu e chiar aşa de dureros. – Harlen, 8 ani

Cum e să te îndrăgosteşti?

E ca o avalanşă şi trebuie să alergi ca să te salvezi. – Roger, 9 ani

Dacă atunci când te îndrăgosteşti e ca atunci când înveţi cum să spui cuvinte pe litere, eu nu vreau. Îţi ia prea mult timp. – Leo, 7 ani

De ce se ţin îndrăgostiţii de mână?

Le e teamă să nu le cadă verighetele pentru că au dat o grămadă de bani pe ele. – Gavin, 8 ani

Când poţi să săruţi pe cineva?

Nu ar trebui să săruţi niciodată o fată înainte de a avea suficienţi bani ca să-i cumperi un inel şi un videoplayer, pentru că o să vrea să vadă imagini de la nuntă. – Allan, 10 ani

Cum e mai bine: singur sau căsătorit?

E mai bine pentru fete să fie singure, dar nu şi pentru băieţi. Băieţii au nevoie de cineva să cureţe după ei. – Anita, 9 ani

Mă ia durerea de cap când mă gândesc la asta. Sunt doar un copil. Nu am nevoie de astfel de necazuri. – Will, 7 ani

Opinii sincere despre căsătorie:

Sunt pentru dragoste, atâta timp cât nu se întâmplă când e Simpsons la televizor. – Anita, 6 ani

Dragostea te va găsi, chiar dacă încerci să te ascunzi de ea. Eu tot încerc să mă ascund de când aveam 5 ani, dar fetele mă găsesc orice-aş face. – Bobby, 8 ani

Nu mă grăbesc să mă îndrăgostesc. Clasa a IV-a mi se pare suficient de grea. – Regina, 10 ani

Dragostea e o prostie, dar s-ar putea să o încerc din când în când. – Floyd, 9 ani


Şi la final am păstrat special această întâmplare:

În vizită de Crăciun la finii mei, simt cum mă ia de mână fetiţa lor de 6 ani şi-mi şopteşte complice la ureche, chicotind, dar cu băgare de seamă să nu fie auzită, că ea e sigură că Al Meu Ca Bradul mă iubeşte (pe vremea aceea nu eram căsătoriţi încă). Îl tot analiza din secunda în care intrase pe uşă. O întreb de unde ştie ea asta şi-mi răspunde cu dezinvoltură:

-Pentru că-i sclipesc ochii când se uită la tine!

Na, mai zi ceva acum! 😀

Chisi şi Mane se ubeşc mult de tot

De aproape 2 ani, Mărgeaua are o iubire secretă. Da, aţi auzit bine (sau mă rog, citit, totuna e!). Şi azi simte o nevoie extraordinară să-şi declare sentimentele profunde pe care le nutreşte faţă de „amoraşul” ei, fiind foarte conştientă de efectele mărturisirii sale. Dar e timpul ca lumea să ştie cât de îndrăgostită e Mărgeaua de această persoană, alta decât Al Ei Ca Bradul.

Este relaţia perfectă: fiecare cu casa, familia şi bugetul său, căci ne respectăm independenţa şi spaţiul personal- „no strings attached”, că doar aşa e la modă acum! Şi pentru că e o iubire modernă şi suntem persoane cu agenda încărcată, ne vedem la mine sau la amoraş, când timpul ne permite o escapadă – mai răruţ, că-i mai drăguţ! Dar când asta se întâmplă, profităm la maxim de întâlnirea noastră: luăm masa împreună, ne jucăm, ne sărutăm cu foc şi adormim îmbrăţişaţi. Amoraşul meu e o persoană foarte dulce şi lipicioasă, şi mă trezesc pe nepusă masă că mă ia de gât, mă strânge tare în braţe şi-mi şopteşte un „te ubeşc” sincer. Şi Doamne, cum creşte inima în mine când mă alintă duios „Chisi”!!!

Azi ne-am anulat amândoi toate cele programate, ca să petrecem împreună ziua singuri, nederanjaţi de nimeni. Căci nu ne mai văzuserăm de multicel, şi era nevoie să ne stingem dorul! Şi a fost o fericire continuă, una dintre cele mai frumoase zile de pe Pământ! Da, cu siguranţă şi indubitabil, Chisi şi Mane se ubeşc mult mult de tot!

Acum că secretul a fost devoalat, iată şi niste fotografii cu Mane, amoraşul meu. Aşa-i că e frumos ca un top model?

My Name Is Mane

Mane, My Secret LoveIt's Mine!!!

P.S.: Numele real al amoraşului meu e Medeea, Mane fiind doar numele de scenă, pe care şi l-a ales ea singură! 😉

CITATUL ZILEI:

„Când ai un copil, e ca şi cum ai spune: m-am născut, am gustat din viaţă şi am constatat că este atât de bună încât merită să fie înumlţită!”

Milan Kundera