37 de martisoare prinse in piept

Am memorie foarte bună. În special vizuală, ceea ce mă ajută să ajung din punctul A în punctul B. Altfel mă pierd și cu harta în mână.

Sunt serioasă, responsabilă și conștiincioasa. Nu fac lucruri de mântuială. „Las-o, bă, că merge-așa!” nu există în vocabularul meu. Nu am aruncat niciodată în viata mea un gunoi pe jos. Dar am strâns mereu după alții. Iubesc natura și ma obosesc îngrozitor betoanele. Ma reîncarc cu verdele copacilor, de care sunt absolut fascinată. Mă simt cel mai bine lângă apă, deși nu știu sa înot. Sunetul valurilor mă calmează. Visez de când mă știu să locuiesc într-un oraș pe malul mării sau oceanului, unde să fie mereu cald și să nu ningă niciodată, și la un Crăciun  petrecut pe plaja, în costum de baie, desi nu găsesc bronzul nici atractiv, nici sănătos.

Urăsc minciuna și ipocrizia. Nu-i înțeleg pe cei care încearcă să se dea altceva decât sunt. Mai ales când eu le-am dibuit deja rugina de sub poleiala ostentativă. Și nici nu mai am timp ori chef pentru oameni și relații superficiale.

Știu să țin secrete. Și probabil sunt o bună ascultătoare ori am o figură ce inspiră încredere, altfel nu-mi dau seama de ce oameni mai mult sau mai puțin cunoscuți își deschid sufletul cu atâta ușurință în fața mea. Sau poate ceva din mine le spune că povestea lor e în siguranță în brațele mele. Adevărul e că-mi plac poveștile. Mult.

Cu oamenii e altă poveste. Ei nu prea îmi plac. Poate nu am avut eu norocul să-i întâlnesc, dar nu cred că există prea mulți oameni buni și frumoși, dimpotrivă. Iar expresia asta, folosită cu prea multă ușurință de prea multă lume, mă exasperează la culme. Nu cred nici că fiecare persoană e specială. Specialii sunt specii rare. Majoritatea suntem mediocri și banali. Ceea ce nu e un lucru rău.

Țin oamenii la distanță până mă conving din ce aluat sunt făcuți. De asta, de foarte multe ori, am fost catalogată drept rece, inabordabilă ori îngâmfată. Mi s-a mai spus și că aș avea în jurul meu un zid gros, greu de pătruns și că nu las garda jos prea des ori prea usor. Adevărat că mi se intra  greu în inimă, dar o dată ajuns acolo, ai parte de loialitate și încredere. Fac orice să ajut. Mă sacrific și-i pun pe cei iubiți pe primul loc până uit de mine. De prea multe ori.

Nu uit și nu iert. Nu reînod relații rupte. Nici ciorba nu-mi place reîncălzită, ci doar fierbinte, abia luată de pe foc.

Sunt emotivă și visătoare. Totuși bine înfiptă în pământ, cautand logica și sensul. Simt exagerat sau deloc. Mă entuziasmez ușor și mă liniștesc greu. Mă emoționez teribil in fața unui tablou, unei fotografii ori unui peisaj. Plâng la filme, la melodii, la carti. Ma afectează enorm subiectul femeilor abuzate, dar mai ales al copiilor maltratați ori bolnavi. Mă aprind toată și ard ca un băț de chibrit pentru ce și cine contează. De multe ori până la epuizare.

Sunt curioasa și deschisa către noi experiențe și învățare din tot și toate. Am o imaginație înfloritoare și atenție sporită pentru detalii. Mintea îmi coace întruna idei. Sunt creativă și mâinile-mi nu au astâmpăr. Așa cum nici eu nu pot sta locului. Întotdeauna trebuie și găsesc ceva de făcut. Nu m-am plictisit niciodată in viața mea. Am prea multe pasiuni, nu știu cu care să încep și cu care sa termin. Aș avea nevoie de-o zi de 48 de ore.

Îmi propun mereu mai multe decât pot face și apoi mă autoflagelez că nu le-am bifat pe toate. Sunt cel mai aspru critic al meu. N-arunc niciodată vina pe ceilalți, ci întotdeauna pe mine. De multe ori, sunt vini închipuite. Despic firul în patru și analizez atât de mult că nu-mi mai rămâne energie să trec la acțiune.

Sunt panicoasa, anxioasa și agitată. Dar puternică atunci când e nevoie. Îmi lipsește încrederea în mine și sufăr și de sindromul impostorului. Dar ma forțez să fac lucruri în pofida fricii care mă blochează.

Am un fler de detectiv fantastic. În copilărie am iubit și citit aproape toate cărțile Agathei Christie. Îmi plac filmele polițiste, thrillerele psihologice și horrorurile. Încă n-am găsit unul care să-mi înghețe sângele în vine. M-a fascinat întotdeauna Edgar Allan Poe. La fel și cimitirele. Când eram copil, găseam plăcere să mă plimb printre cruci ca să citesc epitafele. Al Meu Ca Bradul nu a uitat nici până în ziua de azi că nu doar l-am cărat după mine în Cimitirul Bellu la Noaptea Muzeelor, dar l-am făcut să și intre în cripta Cantacuzinilor.

Iubesc vechiturile și sa scotocesc prin târguri, magazine de caritate și anticariate. Colecționez cești, genți și brose vintage. Iubesc sa citesc și visez sa am o biblioteca uriasa. Cumpăr mereu carti, desi nu le-am citit încă pe celelalte din casa. Îmi plac foarte mult cărțile ilustrate pentru copii, prin urmare, colecția Nazdravanei creste constant. Încerc să-i insuflu și ei dragostea pentru carti și citit. Iubesc sa scriu, asa ca am lângă pat un teanc de agende și jurnale. „Morning Pages” m-a ajutat sa-mi țin mințile la un loc.

Incerc sa fiu o mama cat mai buna pentru Nazdravana mea, deși nu-mi iese tot timpul. Trăiesc cu teama că am s-o stric și va deveni un adult defect din cauza mea. De asta citesc tot ce-mi pică în mâini, particip la webinarii și cumpăr programe de parenting.

Fotografiez tot ce mișcă și visez să ajung să trăiesc din asta. Îmi bate inima cu putere când văd imaginile create de mine imprimate pe hârtie.

Ador sa călătoresc, să-mi notez toate impresiile în jurnale și sa fac albume cu imaginile surprinse. Visez la un tur al Irlandei și să bifez toate capitalele Europei.

Sunt spirituala, dar nu religioasa. Cred într-o putere superioara, la fel cum cred ca viata e combinație între destin și alegeri personale. Uneori avem controlul, alteori suntem mânați. Dar datoria noastră e sa facem tot ce putem noi mai bine cu ceea ce ni se da.

Nu-mi este și nu mi-a fost niciodată frică de moarte. Mi-e frică, în schimb, de viața netrăită. Mi-e teamă să nu-mi irosesc timpul alocat pe lucruri neimportante. Mi-e teamă c-aș putea părăsi lumea asta cu prea multe regrete și prea puține experiențe, fără  să-mi fi descoperit misiunea pe acest pămân și cine sunt cu adevărat, fără să fi trăit din plin, profitând de tot ce mi-a fost pus în cale.

Cam asta ar fi o radiografie a Mărgeluței cu 37 de mărțișoare prinse în piept. După câte am trăit în toți acești ani, cea mai mândră sunt că am rămas mereu deschisă către evoluție, creștere și învățare. Încă ma caut, încă îmi caut locul, încă ma descopăr. Nu e totul perfect sau cum visam ori credeam ca va fi, dar e bine. Sunt bine. Viata la 37 e buna!

CITATUL ZILEI:

„Dacă aș avea o sticlă goală, aș scrie un bilet și l-aș lansa pe mare. «Mamă», aș scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată!» Prima viață nu prea mi-a ieșit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Și naște-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viață. De aceea trebuie să ne naștem mereu.”

Marin Sorescu

Tocanita internautica (138) – editie dedicata zilei de 1 Martie, ziua mea de nastere

Azi e o zi speciala, fiindca e a mea (si a celorlalti nascuti de 1 Martie 😀 )! Am trambitat mereu, cu orice ocazie ivita, ca iubesc teribil de mult Martisorul, e sarbatoarea mea preferata dintre toate de peste an, si cred cu tarie ca tocmai de asta am facut-o pe mama sa indure un lung si chinuitor travaliu, inca din dimineata zilei de 29 februarie, pana in seara zilei de 1 Martie, pe la 21:30, ca sa vin pe lume exact de Martisor! Nu puteam alege o data mai speciala!

Daca e un lucru din tara de care imi e dor cu adevărat, acela este cu siguranta atmosfera de sarbatoare din dimineata zilei de 1 Martie, cu aer rece, uneori brăzdat de fulgi de zăpadă, cu tarabe pline de martisoare de tot felul, buchetele de ghiocei, viorele si branduse, frezii, lalele si zambile parfumate. Da, îmi lipsesc de mor agitatia si zarva zilei de 1 Martie! Puteam sa fi avut cel mai prost somn, cu cel mai înfricoșător coșmar, sa ma fi trezit cu fata la cearșaf, cu capul greu și cearcăne cât casa, în momentul în care adulmecam in aer atmosfera asta aparte, ma invioram imediat, bucuria începea să-mi curgă prin vene, iar zambetul mi se largea involuntar de la o ureche la alta. Pentru mine erau toata veselia și tot freamatul, toate mărțișoarele, toate florile colorate, chiar și toți fulgii de nea. Ale mele erau toate, ziua întreaga era a mea! Eu eram actrita principala intr-un muzical, dansând și cantand fericita printre tarabe și multimi de oameni!

Tocanita internautica de azi este, așadar, după cum probabil v-ați dat deja seama, despre… mine! Ingrediente sunt articolele publicate de-a lungul anilor, aici, pe Siraguri, cu ocazia zilelor mele de naștere. Da, sunt pui de Martisor și ma mândresc cu asta! V-am mai zis-o deja, nu? 🤣

1 Martie in istorie (2014)

1 Martie 1984 (2014)

Margeluta-i primavara! (2010)

Acum 27 de ani (2011)

Martisorul-minune (2012)

Lasati martisoarele sa vina la mine! (2013)

M-am nascut de Martisor (2013)

Decor de Martisor (2018)

35 pe 1 sau cum mi-am sarbatorit ziua de naștere (2019)

La final, în loc de mărțișor, las aici pentru doamnele și domnișoarele dragi care mai trec din când în când pragul Șiragurilor, poemul ăsta scris de Maya Angelou. O primăvara frumoasa va doresc!

Femeile frumoase se întreabă care e secretul meu,
Pentru că nu sunt nici frumoasă și nici nu am alura de manechin,
Dar când încerc să le răspund
Cu toate cred că le spun minciuni.
Le spun:
Este cuprinderea brațelor mele,
Rotunjimea șoldurilor,
Felul în care merg,
Și arcuirea buzelor.
Sunt o femeie
Fenomenală.
Femeia fenomenală,
Asta sunt eu.

Când intru într-o încăpere,
atât de încrezătoare
pe cât își poate imagina cineva,
Bărbații se ridica în picioare
Sau cad în genunchi;
Roiesc in jurul meu
Ca albinele în jurul stupului.
Le spun:
Este focul din privirea mea,
Și scânteia din zâmbetul meu,
Unduirea taliei,
Și bucuria din mersul meu.
Sunt o femeie
Fenomenală.
Femeia fenomenală,
Asta sunt eu.

Bărbații, chiar ei se întreabă
Ce îi atrage la mine.
Și încearcă din greu,
Dar nu-mi pot atinge
Misterul interior.
Când încerc să le arăt
Ei spun că tot nu înțeleg.
Le spun:
E arcuirea spatelui meu,
Și lumina zâmbetului,
Freamătul sânilor
Și grația comportamentului.
Sunt o femeie
Fenomenală.
Femeia fenomenală,
Asta sunt.

Acum înțelegi
De ce nu țin capul plecat.
De ce nu fac vâlvă vorbind despre asta
Și nici nu strig în gura mare.
Când ma vezi trecând
Ar trebui să te mândrești.
Îți spun:
Stă în zgomotul tocurilor mele,
În unduirea părului,
În palma mâinii,
În dorința mângâierii.
Pentru că sunt o femeie
Fenomenală.
Femeia fenomenală,
Asta sunt eu.

Noua gorilă

Un bărbat care își căuta de lucru, aflase că urma să fie redeschisă grădina zoologică din oraș, așa că s-a dus și a întrebat de o slujbă. Grădina oferea un post foarte ciudat. Gorila murise și avea nevoie de cineva care să se îmbrace într-un costum de gorilă și să se comporte ca atare. Identitatea sa urma să fie ținută secret, bineînțeles. Slujba era foarte bine plătită, așa că omul a acceptat. A încercat costumul: îi venea perfect, arăta ca o gorilă și astfel și-a început noul serviciu.

Şi-a pus capul jos și s-a culcat. După o vreme însă, a obosit de atâta stat așa că s-a plimbat puțin prin cușcă, a sărit de colo colo și încercat câteva suntele a la gorila. Cei ce îl priveau păreau încântaţi, astfel că au început să aplaude şi să îi arunce alune. Cum îi plăceau alunele, a continuat şi mai mult. A încercat să se caţere într-un copac. Asta a plăcut și mai mult mulțimii, deci a primit și mai multe alune. A apucat apoi o liană, balansându-se dintr-o parte în alta a cuștii, tot mai mult și tot mai sus, până când dintr-o dată, liana s-a rupt. Și a căzut afară din cușca sa, în cușca vecină, cușca leului.

În acel moment s-a panicat. În fața lui stătea un leu imens, la mai puțin de 5 metri. Și mai mult decât atât, părea extrem de înfometat. Omul îmbrăcat în gorilă a început să sară și să strige:

– Ajutor! Ajutor! Scoateți-mă de aici! Eu nu sunt o adevărată gorilă! Sunt doar îmbrăcat în gorilă! Ajutoooor!

Atunci leul a sărit rapid pe el, l-a pus la pământ și i-a spus:

– Taci din gură! O să fim concediați amândoi!

Wayne Rice

Mărţipom de 2014

Poc! a sărit dopul de la sticlă şi şampania s-a revărsat în valuri înspumate. Exact aşa s-a întâmplat cu pomii din Bucureşti în week-endul ăsta! Au înflorit brusc, toţi deodată, la un semn ştiut doar de ei! Cât îi iubesc aşa, încărcaţi de flori şi viaţă! Nu e primăvara minunată?

Şi dacă evenimentul s-a petrecut mult mai devreme decât era aşteptat, trebuia neapărat să-mi aleg şi eu mai repede mărţipomul acestui an (cum l-am botezat eu!), adică primul pom înflorit pe care-l văd, de ramurile căruia să-mi leg şnurul mărţişorului purtat la mână de la 1 Martie. Numai că ghinion, s-a întâmplat ca respectivul, pe care l-am zărit vineri, din 182, să fie unul prin Colentina, într-o curte îngrădită, deci inaccesibilă. „Eh, asta e!” mi-am zis şi am hotărât să-mi încerc norocul în parcul din faţa Ministerului Transporturilor, că tot e lângă mine. Aşa că azi, printre picuri de ploaie, cine fotografia de zor şnuruleţul bicolor? Na, că rimează! 😀

martisor

martisor

martisor

martisor

Nici că se putea să-mi aleg mărţipomul într-o zi mai potrivită, chiar de Bunavestire. Sper ca ziua asta mare, şnurul mărţişorului (sărbătoarea mea preferată) şi piersicul doldora de flori în care l-am legat să-mi atragă, toate trei împreună, multă energie pozitivă şi un strop de noroc! Chiar am nevoie…

1 Martie în istorie

Dacă tot e anul ăsta unul special pentru subsemnata, cel al schimbării prefixului, ei bine, sună logic ca şi blogul să aibă parte de nişte postări speciale (aşa ca proprietara, între noi fie vorba! 😛 ). Prin urmare, ţineţi-vă bine, dragi cititori mărgelaţi, fiindcă o să urmeze o pleiadă de articole legate de anul de graţie 1984, cel al naşterii Mărgeluţei. Vaaai, am comis-o! Cică o doamnă nu-şi dezvăluie niciodată vârsta! Dar teoretic, nu v-am dat preţioasa informaţie mură-n gură, ci v-am aruncat mici indicii şi v-am lăsat pe voi să calculaţi! 😛

Dacă ieri v-am spus ce evenimente măreţe s-au petrecut fix în ziua în care m-am născut, azi vă povestesc, ajutată de Wikipedia şi Imdb, despre toate cele întâmplate în istorie de-a lungul timpului în prima zi din martie.

Aşadar, la 1 Martie

  • 1445: se naşte pictorul italian Sandro Botticelli
  • 1562: peste 1.000 de hughenoți sunt masacraţi de catolici în Wassy, Franţa şi asta dă startul războaielor religioase franceze.
  • 1565: este fondat oraşul Rio de Janeiro
  • 1746: domnul Țării Românești, Constantin Mavrocordat, clerul înalt și boierii hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară
  • 1788: se naşte Gheorghe Asachi, poet, prozator, dramaturg şi inginer român
  • 1810: se naşte Frederic Chopin, compozitor și pianist polonez
  • 1812: se naşte Nicolae Kretzulescu, medic și politician român, prim-ministru al Principatelor Unite
  • 1815: Napoleon evadează de pe insula Elba
  • 1837: se naşte Ion Creangă, scriitor român
  • 1867: apare primul număr al revistei „Convorbiri literare„, organul de presă al „Junimii” conduse de Titu Maiorescu
  • 1872: este înființat primul parc național din lume, Yellowstone din SUA
  • 1896: savantul francez Henri Becquerel descoperă radioactivitatea naturală
  • 1904: se naşte Glenn Miller, compozitor american de jazz, cel care ne-a încântat auzul cu faimoasa „In the Mood”
  • 1907: îşi începe activitatea Serviciul de urgență „Salvarea„, din inițiativa dr. Mina Minovici
  • 1910: se naşte David Niven, actor britanic, pe care eu l-am adorat în „Ocolul Pământului în 80 de zile” din 1956
  • 1922: se naşte Yitzhak Rabin, politician israelian, laureat Nobel
  • 1927: se naşte Harry Belafonte, muzician și actor american
  • 1937: se naşte Eugen Doga, renumit compozitor
  • 1938: moare Gabriele d’Annunzio, poet, romancier și dramaturg italian
  • 1944: are loc premiera piesei „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București
  • 1946: Banca Angliei este naționalizată
  • 1954: în zona atolului Bikini în Pacific, SUA experimentează bomba cu hidrogen
  • 1956: se naşte actorul american Tim Daly
  • 1963: se naşte Thomas Anders, cântăreț german, jumătatea brunetă din Modern Talking
  • 1966: se naşte regizorul american Zack Snyder
  • 1969: se naşte actorul spaniol Javier Bardem
  • 1974: se naşte actorul american Mark-Paul Gosselaar, Zack din „Salvaţi de clopoţel”
  • 1978: se naşte actorul american Jensen Ackles, devenit faimos pentru rolul din serialul „Supernatural”
  • 1983: se naşte actriţa Lupita Nyong’o
  • 1994: se naşte Justin Bieber, cântăreț de origine canadiană
  • 1997: se constituie Forța de Reacție Rapidă a Armatei Române, care se înscrie în procesul de modernizare a forțelor armate ale României, în concordanță cu exigențele integrării în structurile militare ale Alianței Nord-Atlantice
  • 1998:Titanic” devine primul film cu încasări de peste 1 miliard de dolari în întreaga lume
  • 1999: România devine parte a Convenției de echivalare a diplomelor în domeniul învățămîntului superior în Europa
  • 2000: social-democrata Tarja Kaarina Halonen își preia funcția de președinte al Republicii Finlanda, fiind prima femeie aleasă în această funcție
  • 2001: Guvernul elvețian interzice utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase
  • 2001: regimul taliban din Afganistan dispune deschiderea focului și aruncarea în aer a statuii lui Buddha de la Bamian, monument înscris pe lista UNESCO a patrimoniului universal
  • 2002: invazia Afganistanului începe prin „Operațiunea Anaconda” în estul Afghanistanului
  • şi tot pe 1 Martie, pe lângă binecunoscuta sărbătoare a Mărțișorului, cea mai frumoasă, mai minunată şi mai superextracalifragilistică din lume (fiindcă e preferata mea, de asta! 😛 ),  se mai sărbătoreşte şi Ziua mondială a protecției civile, iar islandezii se bucură de Ziua berii.

Eh, zi plină 1 Martie, nu-i aşa? Cred că e începutul primăverii cel care ne dă un suflu nou, energie şi elan să ieşim din amorţirea de peste iarnă şi să trecem la treabă. Aşa că nu-mi rămâne decât să vă urez o primăvară bogată… in fapte şi-n simţiri!

CITATUL ZILEI:

„Floarea prezentului se ridică prin altă floare; e o modalitate a plantelor de a rămâne ceea ce au fost.”

Urszula Koziol

1 martie martisor

La 1 martie 1984…

  • se întâmpla să fie o frumoasă zi de joi, cea cu numărul 61 din calendar
  • NASA lansa pe orbita polară Landsat-D Prime (Landsat 5) pentru a elabora harta Pământului şi satelitul Oscar 11
  • URSS făcea teste nucleare la Semipalatinsk, în stepele Kazahstanului
  • pe coperta Time Magazine era Konstantin Chernecko
  • o duzină de ouă costa aproximativ 1,01 $
  • seara, rula Dallas pe CBS (n-am putut afla însă ce episod)
  • Van Halen – „Jump” ocupa locul 1 în topurile americane, iar Frankie Goes to Hollywood – „Relax” în cele britanice (şi trebuie să spun că mereu am adorat melodiile astea)
  • înceta din viaţă, la 69 de ani, actorul american Jackie Coogan (Uncle Fester din „Familia Addams”)
  • „Terms of Endearment” se lansa în Spania, la trei luni după premiera din New York
  • la noi, Consiliul de Stat emitea Decretul nr. 69 privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale
  • într-un salon cu şase paturi, din spitalul infect al unui orăsel (pe atunci comună) comunist, o tânără gravidă (abia împlinise 21 de ani) se întreba la cine aveau să vină ciorile ălea trei care croncăniseră o dimineaţă întreagă lângă geamul său. Pe la 21:30 avea să afle: la ea! Şi-n ăştia 30 de ani, câţi s-au scurs de la acel moment neaşteptat (sunt născută prematur, ce bucurie pe maică-mea!), probabil că de multe ori i-a venit să le smulgă penele cu penseta şi să le taie limba cu forfecuţa, ori de câte ori am făcut pe rebela şi m-am băgat în rahat până la gât, iar ea a trebuit să mă scoată din el şi să mă mai şi cureţe şi parfumeze pe deasupra! Cu siguranţă că-n momentele acelea nu i-a mai ars să mă numească „minunea ei de Mărţişor” sau „Mărţişorul ei special”, aşa cum îmi zice ea mereu! 😀 Mda, aşa umblă vorba la noi în familie, că pe mine m-a adus cioara, nu barza! 😀

Tot ce regret e că acum 30 de ani, nu avea toată lumea smartphone să pozeze „tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul” şi nu am o imagine, una singură măcar, din acea zi, în care să o admir pe mami meu, tânără mamă cu bebeluşul în braţe, să-i văd zâmbetul larg pe chip şi fericirea din ochii ei mari şi verzi. Aş fi purtat fotografia asta cu mine pretutindeni, pentru totdeauna! Tare aş fi vrut să văd cum arătam în prima mea zi de viaţă, dar fiindcă nu e posibil, nu am decat s-o cred pe cuvânt pe mama când zice că eram un bebe frumos, aşa de frumos, că n-a rezistat şi m-a sărutat pe obrazul drept, lăsându-mi gropiţă pentru totdeauna. Voi avea buzele ei imprimate în pielea mea o viaţă întreagă – iată primul şi cel mai frumos cadou primit vreodată! Despre celelate, voi vorbi când le va veni timpul, mai ales că anul ăsta vreau să fie o aniversare specială şi am zis că nu mă mulţumesc cu mai puţin de 30 de cadouri, câte unul pentru fiecare an de viaţă! Că doar o dată împlineşte Mărgeaua 30 de ani, nu? Nici nu sunt pretenţioasă!

Acestea fiind spuse, nu-mi rămâne decât să vă urez „La mulţi ani!” şi o zi de Mărţişor minunată, cu valuri de flori, cadouri şi bineînţeles, mărţişoare cât cuprinde! 😉

CITATUL ZILEI:

„1 Martie este-o zi din calendar
Când bărbaţii, c-un mic dar,
Corectează cu elan
„Neatenţia” pe-un an.”

Amalia Costinescu-Crusos

1 Martie Margeluta

M-am nascut de Martisor

…si mi-s tare mandra de asta, desi nu stiu daca eu pot sa-mi asum vreun merit! Dar mama de Margea poate, ca doar ea a fost acolo si stie perfect cum s-au intamplat lucrurile, desi au trecut 29 de ani de atunci! 😛 Normal ca-si aminteste, ca doar nu se intampla in fiecare zi sa primesti un asa martisor special, cu gura mare, piele roz, degete minuscule si trei fire de par in cap, nu? Si totusi, cand ea m-a privit pentru prima data cu ochii ei mari si verzi si plini de emotie, i-am parut atat de frumoasa, o minune de bebe, incat m-a pupat cu foc pe obrazul drept. Si dragostea ei imensa de proaspata mamica s-a lipit pentru totdeauna de pielea cruda de bebe ca o pecete. Gropita mea din obrazul drept e vizibila si acum, la 29 de ani dupa, de fiecare data cand zambesc sfios sau rad cu pofta, dovada incontestabila a legaturii profunde dintre noi doua si reminder al faptului ca mama va fi cu mine cat voi trai!

Asta a fost acum multi ani, desi vie inca in amintirile mamei de Margea, de parca s-ar fi intamplat ieri! Nici nu-i vine sa creada ca acum sunt adulta, femeie maritata, la casa mea, cu responsabilitati si obligatii! Probabil ca-n inima ei voi fi intotdeauna mogaldeata aia galagioasa care avea nevoie de ajutorul ei in permanenta! 😀

Dar gata, ajunge cu sentimentalismele! Voiam doar sa consemnez (eventual chiar sa ma laud) aici, pe Siraguri, ca ziua mea de nastere de anul asta a fost una frumoasa, cu multe flori de primavara, martisoare, cadouri, tort anticipat, felicitari de departe si telefoane de pe alte meleaguri,urari de bine si dragoste din plin! Atat! 😉

Cercei-martisor by Margeluta

Ghiocei by Margeluta

Cadou de 1 Martie by Margeluta

Martisor-camee by Margeluta

Lalele albe in Martie by Margeluta

P.S.: Baba mea a fost pe 1 Martie si daca ar fi sa dau crezare vorbei din popor, ei bine, anul asta o sa fie unul minunat, calduros si insorit, exact asa cum a fost si ziua de ieri! Sa dea Domnul! 😉

Lasati martisoarele sa vina la mine!

Martisor by MargelutaMa bucura si acum Martisorul ca atunci cand eram copil, il astept cu sufletul la gura si tare mi-as dori sa-l inghet in timp, sa nu se mai duca asa repede! Poate si pentru ca mi-e teama ca va trece fara sa fie marcat de un eveniment deosebit, care sa mi-l imprime pentru totdeauna in memorie!

Imi place snurul alb-rosu, agatat in piept, legat la mana sau decorand vitrinele magazinelor, ma incanta parfumul freziilor, delicatetea ghioceilor si branduselor, explozia de culori a lalelelor. Ba chiar si tarabele cu martisoare (mai mult sau mai putin kitschoase) insirate de-a lungul strazilor imi plac. Si bineinteles ca ador sa primesc martisoare, garnisite cu un buchet de lalele (anul asta mi le doresc albe) si o ciocolata fina. Ca o mica paranteza, trebuie sa ma laud ca am primit deja de ieri primul martisor din anul asta si azi a mai venit inca unul! Me happy, very happy! Da, cu siguranta imi place toata agitatia asta si zarva primavaratica de pretutindeni, atmosfera de sarbatoare ce pluteste in aer. Parca ni se da startul trezirii la viata, o data cu natura. Martie se dezvaluie proaspata, cruda, renascuta, tanara, feminina, schimbatoare, capricioasa. Exact ca o femeie. Nu e coincidenta deci ca a fost aleasa Luna Femeilor! 😛

Asa ca Fetelor, Domnisoarelor, Doamnelor bucurati-va din plin de aceste zile indelung asteptate, de fiecare Martisor, de fiecare cadou micut si gest marunt venit din partea jumatatii voastre! Rasfatati-va, alintati-va, iubiti-va si mai ales, lasati-va iubite! Si nu uitati sa va alegeti Baba! 😉

Mărţişorul minune

Pe 1 Martie, acum 28 de ani, la 21:30 am strigat pentru prima dată din toţi plămânii primul „uaa-uaaa” şi de atunci nu mi-a mai tăcut gura! Mama de Mărgea îşi primise astfel cel mai frumos mărţişor din viaţa ei, unul firav şi gălăgios, venit pe lume înainte de termen, deci şi grăbit şi curios pe deasupra. Dar şi puternic şi luptător, fiindcă a fost o naştere grea şi era cât pe ce să nu mai fiu. Nu degeaba spune mama că sunt minunea ei de Mărţişor. Numai o minune a făcut să vin pe lume vie, teafără şi sănătoasă. Aşa că azi, la 28 de ani de la acel moment, mama a ţinut morţiş să-mi spună LA MULŢI ANI chiar la 21:30.

Iar Al Meu Ca Bradul, ca un soţ atent ce este, a făcut tot posibilul ca povara unui an în plus să fie mai uşoară ca fulgul şi să am o zi minunată. Aşa că mi-a gătit cu mânuţele şi toată priceperea lui, mi-a făcut o surpriză dulce-inimoasă şi una înflorată – chiar a ţinut minte când am zis că-mi doresc lalele nici roşii, nici galbene (deh, Mărgeluţele sunt nehotărâte, ca prinţesele din poveşti!). Şi bineînţeles, primul mărţişor tot de la el a venit. Toată strădania sa merită deci lăudată cu vârf şi îndesat! 😉

Heart Cake by Margeluta

Lalele, frumoasele mele lalele by Margeluta

Sea-horse by Margeluta

Un MULŢUMESC din suflet vouă, toţi cei care şi-au amintit de ziua mea, ajutaţi sau nu de facebook, nu asta e important pentru mine, ci faptul că v-aţi rupt o bucăţică din timpul vostru pentru a-mi ura LA MULŢI ANI şi toate cele bune! Mulţumesc mult mult de tot! Mi-aţi înseninat ziua!

Şi nu în ultimul rând (uaaa, parcă ar fi un discurs de la Oscaruri 😛 ), o primăvară minunată şi însorită tuturor! V-aţi ales azi Baba? A mea e pe 3, sper să fie o zi caldă şi frumoasă!

Acum 27 de ani

… părinţii de Mărgea se mândreau cu proaspăta lor odraslă:

Mami de Margea ;)Tati de Margea ;)
Anul ăsta a fost un 1 Martie superb, cea mai frumoasă zi de naştere din ultimii ani. Dap, ţin morţiş să mă laud cu asta! 😛 Telefonul nu a avut timp de odihnă, wall-ul de pe facebook a fost înţesat cu urări care mi-au mers la suflet, la fel ca toate cadourile, florile şi mărţişoarele primite. În plus, starea mea de spirit a fost una deosebită, chiar dacă de dimineaţă m-au întâmpinat fulgi maaaari ca de vată ce pluteau în aer legănându-se uşor, ca bărcuţele pe apă. Dar toate tarabele cu mărţişoare, lalelele, zambilele şi freziile din florării şi cele care se vindeau la colţ de stradă nu aveau cum să lase indiferent vreun trecător. Domnea o atmosferă de sărbătoare, în pofida frigului de afară care-ţi tăia obrajii. Sau poate eram eu mult prea entuziasmată! 😛

Oricum cel mai frumos cadou a fost faptul că nu am fost singură aşa cum am crezut că se va întâmpla. Mă temeam că Al Meu Ca Bradul va fi plecat în delegaţie şi eu îmi voi petrece ziua de naştere de una singură. Însă toate s-au aranjat perfect, într-o ordine firească, parcă să mă bucure  special pe mine. 😉 Doar sunt Mărgeluţa-Mărţişor, nu?!

Sperând că aţi avut parte de un 1 Martie la fel de frumos ca al meu, închei urându-vă o primăvară mi-nu-na-tă!

CITATUL ZILEI:

„Dacă ar trebui să-mi rezum în puţine cuvinte experienţa mea, aş spune că jocul m-a dus mereu tot mai departe, tot mai adânc în real. Şi filozofia mea s-ar reduce la o singură dogmă: Joacă-te!”

Mircea Eliade