Dupa o lunga absenta, o leapsa e binevenita

In perioada mea de absenta bloggeristica, Rux, acum sotie dulce-amaruie (felicitari si viata lunga impreuna!) mi-a pasat o mica leapsa. Nici nu-mi aduc aminte de cand nu am mai facut una, probabil de prin 2011, cand blogul era in primii sai ani de viata! Asa ca zic „merci” si ma pun pe treaba! 😉

1.Ce îţi place cel mai mult la blogul tău?

Ca e al meu si-mi depoziteaza trairile din ultimii 6 ani. Uneori, cand ma loveste nostalgia, mai citesc cate un articol-doua de pe la inceput si ma minunez de Margeluta de atunci. Nu-mi vine sa cred ca suntem una si aceeasi persoana, cat de departe mi se par acele vremuri!

2.Care sunt autorii care te inspiră referindu-ne la stilul tău de a scrie?

Aici o sa ma refer la oamenii din online care ma inspira. In 2009, am descoperit cativa bloggeri care m-au facut sa-mi doresc sa intru si eu in lumea asta noua si interesanta a bloggingului, mai ales ca dintotdeauna mi-a placut sa scriu. Ii admir si-i citesc in continuare si-n ziua de azi: Printesa urbana, care tocmai si-a lansat cartea, Tomata cu scufita, care a nascut o minune de fetita, Bialog, Copila blonda, Inozza, Loredana Ionescu, Evergreen, Monica Olteanu, Salmi, Ambasadoarea si nu in ultimul rand, tizul meu, Cris-Mary. Plus altii care si-au incheiat activitatea in online. Pe langa ei, s-au adaugat si oameni noi pe care-i urmaresc. Sigur, nu am timp sa intru zilnic in casele lor virtuale, unii dintre ei nu mai scriu asa des cum o faceau inainte, dar eu ii am la inima si nu i-am uitat. Sunt o nostalgica, ce sa-i faci?! 😛

3.Facebook sau blog?

Daca ar fi sa aleg intre cele doua, ar prima blogul, cu siguranta. Inca nu mi-am inchis contul de facebook, dar intru foooarte rar, din ce in ce mai rar si probabil ca intr-un final se va intampla si asta.

4.Ce film ai revăzut de cel puţin 3 ori?

Multe, dar preferatul meu ramane „What Dreams May Come” cu regretatul Robin Williams, pe care eu l-am adorat dintotdeauna si inca il ador.

5.Ce amintire din copilărie îţi revine acum în minte?

Bunica. In ultima vreme ma gandesc foarte des la ea. Imi vin in minte buluc, unele peste altele, toate amintirile legate de ea si desi am vazut-o acum o saptamana, dorul nu mi s-a stins.

6.Ce nu ai schimba la tine?

Daca as fi fost intrebata ce AS schimba la mine, imediat ar fi curs o lista intreaga. Ar fi fost mult mai usor. Asa, ma simt nevoita sa mentionez al saselea simt pe care-l am in a anticipa unele lucruri. Mama Omida scrie pe mine! Pacat ca inca nu am invatat sa-mi ascult acest simt!

7.Scrii pentru tine sau pentru cititorii tăi?

In principal pentru mine, e un mod de eliberare si in acelasi timp, de a pastra vii anumite trairi. Daca se gasesc persoane care sa rezoneze cu cele scrise, cu atat mai imbucurator. Cititorii mei s-au imputinat o data cu cresterea absentei mele, asa ca multumesc inca o data celor care mai dau din cand in cand pe aici! ❤

8.Cât de mult contează pentru tine aspectul blogului şi cât contează conţinutul?

Continutul cred ca este cel mai important (cu tot cu o gramatica corecta), dar nici aspectul nu este de neglijat.

9.Pe ce criterii alegi un blog pe care îl adaugi în reader-ul tău?

Important este sa rezonez cu cele scrise, sa simt ca am ceva in comun cu bloggerul respectiv, ca daca ne-am intalni in viata reala, am putea chiar sa fim prieteni.

10.Blog personal sau fashion?

La capitolul fashion nu ma pricep si nici nu as putea sa ma expun in acest fel, dar urmaresc cu drag, de cativa ani buni, niste bloggerite de fashion minunate: Andreea Balaban, The Hearabouts, Sweet Paprika, Ana Morodan.

11.Radio sau muzica ta preferată?

Sunt o mare iubitoare de radio. Imi plac Europa FM, Gold FM, Romantic FM, in concluzie urechile se impaca cel mai bine cu muzica veche. Ma dispera „cum ne noi” si alte porcarii la moda acum.

Cam asta a fost leapsa. Nu o dau mai departe fiindca nu prea am cui, dar daca simtiti careva nevoia, puteti sa o preluati sau sa raspundeti la aceste intrebari in comentarii. V-am pupat si week-end frumos va doresc! 😉

CITATUL ZILEI:

„O, dacă am putea închiria timp excedentar, de la cei plictisiţi de viaţă!”

Valeriu Butulescu

Leapşa despre cărţi

Nici nu mai ştiu când am primit ultima dată o leapşă, cu toate că mie-mi plac şi le găsesc utile atunci când sunt în pană de idei. Simona mi-a stârnit însă entuziasmul pasându-mi o leapşă cu parfum livresc, aşa că bucuria mea a fost dublă. Iată ce a ieşit:

1. Prima mea amintire cu mine citind.

Îmi aduc aminte că nu eram încă la şcoală şi mama mă învăţa să citesc folosind faimoasele almanahe comuniste cu eternul portret al lui Ceauşescu tronaâd pe prima pagină. 😀  Nu voi uita niciodată că primul cuvânt citit a fost „lumea”, scris cu litere mari de tipar pe o copertă, iar al doilea a fost „almanah”. Beat this, Vanghelie! 😛

2. Prima carte pe care am citit-o și recitit-o.

Deşi nu am obiceiul de a reciti cărţile, am făcut o excepţie pentru „Cuptoarele lui Hitler” de Olga Lengyel. E tulburătoare şi mi se face pielea de găină şi acum, gândindu-mă la grozăviile citite acolo.

3. O carte pe care fiecare copil ar trebui să o citească.

Foarte multe cărți ar trebui să constituie lectură obligatorie pentru copii. Dacă mă apuc să le înşir aici, ne alegem cu o frumuseţe de listă, cât pomana ţigănească de lungă! Hmmm, asta chiar ar fi o idee pentru un nou articol… Mi-aduc aminte că mama avea (şi încă are) o ditamai biblioteca, aşa că îmi punea în mâini câte o carte şi după ce o terminam de citit, trebuia să-i povestesc despre ea. Aşa se asigura ea că n-o păcăleam! Bineînţeles, dacă am fi avut tehnologia din ziua de azi, ar fi fost simplu să fac asta, cu un simplu search pe google! 😀

La fel, în clasele primare, aveam lectură obligatorie pentru vacanţa de vară,  alte liste luuuuungi de mi se făcea rău doar uitându-mă la ele! După ce le confruntam cu biblioteca de acasă, alergam cu mama pe la toţi vecinii să procurăm restul de cărţi, că deh, trebuia fata să-şi facă datoria de elevă! Chiar, mai ştie cineva azi ce înseamnă asta?

4. Locul meu preferat de citit.

Oriunde, numai linişte să fie! Nu mă pot concentra dacă în jurul meu e gălăgie şi vânzoleală!

5. Accesorii obligatorii în timpul lecturii.

Cartea e de ajuns.

6. Numărul cărţilor de pe lista mea de lecturi viitoare.

Ohohooo, multe, prea multe! Doar aruncaţi un ochi pe contul meu de goodreads! 😀 Mereu găsesc ceva interesant de adăugat pe lista cu lecturi viitoare. E ca un sac fără fund! Numai cu timpul stau prost!

7. Ultima carte pe care am primit-o sau am cumpărat-o.

„Calomnii mitologice” – Octavian Paler. Şi mai nou citesc ebooks online.

8. O carte care mi-a schimbat viața într-un fel.

Încă nu am aflat-o, dar mai e timp, nu?

9. O carte care-mi place, dar care pare să nu placă mai nimănui.

Nu-mi vine niciuna în minte în momentul ăsta…

10. O carte care nu-mi place, dar pe care toată lumea pare s-o iubească.

„Robinson Crusoe” – Daniel Defoe. Am încercat de două ori să o citesc, dar pur şi simplu nu a mers!

11. O carte care mă intimidează.

„Pendulul lui Foulcault” – Umberto Eco. Aşteaptă cuminte în bibliotecă de vreo trei ani şi ceva şi nu reuşesc să-mi fac curaj să mă apuc de ea!…

12. Trei dintre scriitorii mei preferaţi.

Nu pot spune că am scriitori preferaţi fiindcă citesc în general ce-mi pică în mână, fără a ţine cont de autor sau titlu. Dar îmi place mult Octavian Paler.

books magic
Sursa foto

Acum că tot am făcut încălzirea, lăsaţi lepşele să vină la mine! 😛

Leapsa calatorului: prima poza

S-a asternut praful atat de tare pe Siraguri incat as putea sa mor sufocata imediat ce deschid blogul. Imi tot spun, de o bucata buna de vreme, ca o sa revin in forta si voi scrie din nou ca inainte, dar ma amagesc singura, pentru ca am capul dezumflat ca un balon si degetele de mamaliga… Subiecte as avea cu carul, nu de asta duc lipsa, ci de…chef, timp… nici eu nu stiu de fapt ce imi stavileste curgerea cuvintelor din degete pe taste!

Dar ca sa dau dovada ca ma straduiesc, iata ca incep cu ceva mai usor, o leapsa primita de la draga mea tiza Cris-Mary. Ce am de facut? Sa postez prima poza cu mine din fiecare calatorie intreprinsa. Dar cum eu nu am obiceiul sa incarc poze cu mine pe blog, Crissu mi-a permis sa modific un pic leapsa, prin urmare, voi pune prima fotografie minus subsemnata. Acum sincera sa fiu, nu promit ca voi posta imagini chiar din fiecare calatorie facuta, pentru ca sunt destule si dupa ce am eliminat fotografiile in care apar eu -Narcis mic ce sunt! 😛 – nu prea au mai ramas multe demne de afisat. In plus, in ultimii ani nu am mai calatorit, intrucat buzunarul meu a ajuns anorexic in urma asa-zisei crize care ne vantura tara si portofelele! Dar vorba multa, saracia omului, asa ca sa trecem la treeaaaabaaa!

strasbourg-france-by-margeluta.jpg      Strasbourg (Franta)

paris-france-by-margeluta.jpgParis (Franta)

heidelberg-germany-by-margeluta.jpgHeidelberg (Germania)

nice-france-by-margeluta.jpg

Nice (Franta)

montecarlo-monaco-by-margeluta.jpgMontecarlo (Monaco)

budapest-hungary-by-margeluta.jpgBudapesta (Ungaria)

genova-italy-by-margeluta.jpgGenova (Italia)

venezia-italy-by-margeluta.jpgVenezia (Italia)

pisa-italy-by-margeluta.jpgPisa (Italia)

varna-bulgaria-by-margeluta.jpgVarna (Bulgaria)

istanbul-turkey-by-margeluta.jpgIstanbul (Turcia)

Diminetile mele bune

Si s-a gandit Crissu meu ca a trecut prea mult timp de cand nu mi-a mai pasat o leapsa, cam de o saptamana asa, drept urmare m-a cadorisit acum cu una care-mi cere sa ilustrez diminetile mele bune. Trebuie sa recunosc insa ca m-am distrat copios rezolvand-o si veti vedea in continuare de ce. 😉

  Asadar, cand e somnul cel mai dulce si visele mai colorate…

…suna alarma si sar ca arsa ca din pat.

Dar jur solemn ca ceasul tradator isi va primi rasplata cuvenita!

Urmeaza totusi 2-3 exercitii pentru inviorare rapida…

…si 2-3 pasi pe muzica de pe Mtv pentru buna dispozitie.

Apoi un mic dejun sanatos…

…imbracatul…

…o ultima privire in oglinda…

…si drum bun, cale batuta!

In speranta ca v-au placut diminetile mele, puteti prelua leapsa si chiar va rog s-o faceti, ca tare sunt curioasa cum arata ale voastre! Nu in ultimul rand, un sfat pentru toti cititorii margelati:

Never go to bed angry,  - stay awake and plot your revenge

O mică leapşă la început de săptămână şi final de lună

Tiza mea Cris-Mary mi-a pus pe tavă o mică leapşă, ceva gen oracolul din generală, numai că mult mai scurtă.

1. Scrie 3 lucruri pe care ştii sigur că le vei face mâine.

I. Voi citi în continuare din „Poveşti ale doamnelor din Bucureşti” de Victoria Dragu Dimitriu, carte pe care mi-am comandat-o de pe librărie online şi pe care v-o recomand din inimă, dacă vreţi să descoperiţi personajele Bucureştiului de altădată şi să simţiţi parfumul Micului Paris de odinioară.

II. Cu siguranţă voi intra pe blog şi facebook! 😛

III. Şi pentru că mâine e 1 Mai, eu şi Al Meu Ca Bradul vom ieşi la o mică plimbare, doar noi doi. Fără damf de grătare, deci!

2. Scrie 3 dorinţe care nu ţi s-au îndeplinit încă.

Doar 3? Am prea multe dorinţe neîndeplinite pentru a le putea înşira aici. Dar dacă mă strofoc un pic, una din ele e DSLR-ul la care visez de ani de zile, alta e un bilet dus spre Australia, iar a treia e o mămăruţă cu pampers. 😛

3. Scrie primul cuvânt care-ţi vine în minte.

Îngheţată! 😀

4. Ce auzi în acest moment?

Un picamer! De o oră întreagă o ţine aşa, nici măcar asta nu-l acoperă!

5. Dacă ai putea pleca în vacanţă cu orice scriitor/scriitoare, pe cine ai lua cu tine?

Deşi l-aş prefera pe Bradul consort lângă mine, sub o umbreluţă la malul mării, de dragul întrebării răspund cu Jane Austen.

6. Care e cea mai ieşită din comun activitate a ta?

Sunt o fiinţă foarte comună, chiar banală aş zice, deci nu întreprind activităţi ciudate.

7. De cine te-ai speria: stafia lui Michael Jackson sau de Britney Spears tunsă la chelie?

He hee, câte aş mai vorbi cu Mike, câte aş avea să-l întreb! Aş ţipa isterizată „Miiiichaaaaeeeel” cum făceau fetele la concertele lui şi aş cădea pe spate, leşinată… de admiraţie, nu de frică! Britney nu mă pasionează.

8. Scrie ceva de încheiere.

The End.

O vacanţă în 3 fotografii

Am preluat de la Bia o leapşă care cere să ilustrez una din vacanţele mele în doar 3 imagini. Atât! La început mi s-a părut a fi o sarcină uşoară, dar când m-am apucat să răsfoiesc folderele cu fotografii, am realizat că nu e deloc aşa. Cum să aleg din sutele de poze doar 3? Plus că atunci când am început să le analizez şi să le sortez, brusc nu mi-a mai plăcut nimic, mai ales că Mărgeaua -mic Narcis- apărea în aproape toate şi cum nu am de gând să-mi vărs pe blog fotografiile personale, au picat din start o groază. 😛 Cele rămase mi se păreau ba supra/subexpuse, neclare ori prost încadrate, ba nu îndeajuns de sugestive şi demne de a fi arătate tuturor. Adevărul e că aparatul meu foto de atunci era şi mai bătut în cap decât cel pe care-l am acum, aşa că am găsit o scuză, gata, m-am scos! 😛

În final am reuşit să mă hotărăsc la 3 fotografii făcute în Istanbul, pentru că respectiva vacanţă are o însemnătate aparte pentru mine: e locul în care Al Meu Ca Bradul m-a cerut de soţie, în noaptea dintre ani. Nici nu-mi vine a crede că a trecut atâta timp de atunci!

Istanbul view

Istanbul view

Istanbul gold

Leapşa ca la carte

Draga mea Cris-Mary mi-a pasat o leapşă cu parfum livresc şi ca să-mi spăl păcatele (pentru că mai am câteva lepşe de la ea la care nu am răspuns) şi să cresc în ochii ei, am rezolvat-o repede-repede.

1. Care este ultima carte pe care aţi citit-o (sau pe care o citiţi încă)?

Încă citesc, deşi trebuia să o fi terminat cu mult timp în urmă, „Missy. Regina României” de Guy Gauthier. M-a ajutat să risipesc ceaţa deasă din mintea mea în legătură cu familia regală a ţării noastre.

2. Una dintre ultimele cărţi citite pe care o recomandaţi?

Nu vă recomand doar o carte, ci o întreagă saga, şi anume  „Cântec de gheaţă şi foc” a lui George R. R. Martin pentru că are de toate: intrigă, fantezie, dragoste, luptă pentru putere, personaje foarte bine realizate. Daca va simtiti in stare, puteti citi toate cele 5 carti in engleza (deocamdata atatea au aparut pana acum), pe care le puteti comanda de pe librarie online.

Şi pentru o după-amiază plăcută, „Oscar şi tanti Roz” de Eric-Emmanuel Schmitt pentru că e prea frumoasă şi te face să-ţi pui anumite întrebări. Eu am plâns de mama focului când am citit-o.

3. Care este următoarea carte pe care vă gândiţi s-o citiţi?

Am ditamai lista cu cărţi de citit, sincer nici nu ştiu cu care să încep (sau dacă voi ajunge vreodată să o finalizez, întrucât tot adaug). Aş vrea să mă apuc de „Jurnalul” Oanei Pellea, dar mai vedem ce idei mă trăznesc până atunci (sunt o Mărgeluţă mai schimbătoare ca vremea)!

Şi asta a fost. Ce-mi plac lepşele scurte! 😛 Voi ce cărţi aţi mai citit în ultimul timp?

Cu doar 83 de lei…

…aş putea cumpăra 2 bilete în stal II la Circul Globus  sau unul singur în loja I, dar unde mai e plăcerea de a merge la circ când te duci de unul singur?

…sau am putea lua 2 bilete la Teatrul de Revistă, că de când tot zice Al Meu Ca Bradul să mergem!

…am ieşi să mâncăm o pizza la Azzuro.

…am cumpăra câte ceva de mâncare.

…mi-aş putea comanda de la o librărie online care mi-e tare dragă, Libris.ro, 2 cărţi despre reginele României: „Missy, regina României”  – Guy Gauthier(39 lei)  şi Regina-mamă Elena a României – Arthur Gould Lee (38 lei).

…mi-aş dărui vreo 4 perechi de cercei absolut superbi, marca Ciupakabra: fluturaşi, trandafiri, lalele, maci şi ghiocei.

…le-aş putea lua ceva drăguţ Alui Meu Ca Bradul, mamei sau fratelui meu, că tot le e ziua în februarie!

Şi altceva nu-mi mai vine în minte! Adevărul e că în ziua de azi, la cât s-a devalorizat moneda noastră, nu prea mai poţi face multe cu 83 de lei! Altfel stătea treaba dacă ar fi trebuit să spun ce aş face cu un milion de euro! 😛

A fost o leapşă preluată de pe blogul Laurei şi merge mai departe către cine ar chef şi timp să se gândească la bani (puţini) şi să facă (mici) calcule! Aşadar, voi cum v-aţi drămui cei 83 de lei?

Ce-mi doresc de la blog în 2012

Trâmbiţe şi surle, vă rog, pentru că am primit prima leapşă pe anul ăsta! Vine de la Cris-Mary şi mă îndeamnă să vorbesc despre aşteptările pe care le am de la blog in 2012! Păi o să termin repede de scris pentru că eu nu mi-am setat pentru Şiraguri ţeluri înalte! Nu vreau să-l fac ultra-mega-cunoscut, aşa cum nici eu nu-mi doresc să ajung vedetă! Nu mă interesează Zelistul, nici page rankul, nici câţi unici am zilnic! Ăsta e colţul meu, creat de mine pentru mine, în primul rând. Dacă se întâmplă să placă şi altora ceea ce debitez eu cu graţie aici, cu atât mai bine! Mă bucură nespus lucrul ăsta, să ştiu ca sunt persoane care citind bucăţelele de suflet şi frânturile de viaţă aşternute aici, se bucură, zâmbesc sau varsă o lacrimă împreună cu mine. Normal că mă bucură lucrul ăsta, dar nu trăiesc şi scriu pentru asta. Nu sunt disperată să aduc cât mai mulţi vizitatori, să cresc popularitatea blogului şi să obţin diverse beneficii! Scriu pentru că îmi place, mă relaxează şi mă ajută să-mi pun ordine în gânduri şi să mă descarc de energiile negative acumulate pe parcursul zilei. Şi-n plus, e un fel de luptă împotriva uitării. Notez ca să-mi pot aduce aminte, să mă uit în urmă şi să zic: „Ptiii, ia uite ce făceam eu anul trecut pe vremea asta!” Că deh, lumea când îmbătrâneşte mai uită, nu-i aşa?Eh, şi dacă până acum am spus ce NU îmi doresc de la blog în 2012, hai să spun acum si ce-mi doresc de la el şi de la mine implicit, că doar el există prin mine, nu?! Îmi doresc timp, inspiraţie şi răbdare să mă pot ocupa în continuare de Şiraguri! Mi-e dragă tare căsuţa mea virtuală şi a ajuns să facă parte integrantă din viaţa mea! Îmi sunt dragi şi oamenii pe care i-am cunoscut datorită blogului şi abia aştept să ne vedem şi faţă-n faţă la un suc (cafea nu beau), două-trei shoturi de tequila sau un pahar de Traminer! 😉

În concluzie, vreau ca Şiragurile să rămână aşa cum sunt, că e destul de bine!

Crăciunul meu în varianta funny cartoon

Am primit de la Bia o leapşă tare haioasă, aşa ca pentru final de an, în care-mi cere să povestesc folosindu-mă de imagini amuzante, cum mi-am petrecut Crăciunul!

După discuţii seculare, care au durat vreo 2 săptămâni, au reuşit şi Mărgeaua şi Al Ei Ca Bradul să se pună de acord unde şi cum vor petrece Crăciunul. Eu sunt cu organizarea, deci mai întâi stabileşte bugetul, apoi fă liste de cumpărături şi de cadouri, ca să fii sigură că nu uiţi ceva sau pe careva!

Apoi dă telefon mamei de Mărgea să o inviţi la capitală! Promite că vei face tu toate pregătirile şi ea doar se va relaxa! Asta da momeală! 😛

Shopping time! „Hmmm, oare asta e mărimea ei?” „Pe albastru aveţi?” „Puteţi să-mi arătaţi o mărime mai mică? ” „Aoleu, am uitat hârtia pentru împachetat! Hai să ne întoarcem!” „Oare o să-i placă?” „N-am găsit. Mai căutăm mâine!”Casa trebuie să strălucească! Deci la muncă, hai nu mai lenevi, că nu esti vrăjitoarea Samantha să dai din nas şi totul să fie gata într-o secundă!

De cratiţă tot nu scapi! Noroc că soţul din dotare dă din mâini cu pricepere!

Mama de Mărgea e pe drum! Grăbeşte-te!În dimineaţa de Crăciun, bradul parcă e şi mai frumos cu toate cadourile sub el!

Aşa că, fuga-fuguţa să vedem ce ne-a adus Moşul!

Şi un sărut lângă brad trebuie neapărat, dar neapărat imortalizat!

Doar nu ne-am muncit degeaba în bucătărie! La maaasăăăăă! Doamne ce bine miros sarmalele făcute de mami!

Mai târziu leneveală şi somn de voie, că doar merităm! 😛

Mai pe seară, o plimbare în parc e mai mult decât binevenită! Iar dacă mai şi cânţi până răguşeşti şi dansezi, atunci adio calorii! Neapărat un pahar de vin fiert pentru încălzire! 😛

Şi la final, poţi pune semnul egal între Crăciun şi fericire, chiar dacă nu mai eşti copil şi nici zăpadă nu a fost!

Sper că şi Crăciunul vostru a fost cel puţin la fel de frumos şi minunat ca al meu! Sărbători fericite în continuare! 😉

Casa visurilor

Am primit cu ceva vreme în urmă o leapşă de la Ruxi şi Ella în care trebuie să vorbesc despre casa visurilor mele. Bine, în realitatea cotidiană m-aş mulţumi şi cu o simplă garsonieră, dar aici fiind vorba despre visat gratuit, o să mă lungesc ca pomana ţigănească şi-o să aberez cu graţie până vă plictisesc şi fugiţi mâncând pământul! 😀

Când eram mică, locuiam la bloc într-un apartament cu 2 camere şi eram nevoită să împart dormitorul de 3/3 m cu fratele meu, care-şi băga nasul în toate lucrurile mele. De aici şi toate bătăile, urletele, ochii învineţiţi şi dinţii sparţi! 😀 Sărmana mamă de Mărgea, era exasperată, nu se mai putea înţelege cu noi! Eh, pe vremea aia s-a cuibărit în mine dorinţa arzătoare de a avea camera mea sau… un frate în minus! Una din două!

Chiar văzusem într-un film, nu mai ţin minte care, cum mi-ar fi plăcut să arate colţişorul meu şi visam la asta în fiecare noapte: o încăpere spaţioasă, fără prea multă mobilă pentru a uita senzaţia de sufocare şi pentru a putea dansa în voie, cu o atmosferă foarte girlie, culori pastel, pat cu tăblie, acoperit de lenjerie înflorată cu volane şi plin de perne pufoase, cu dressing (am urât dintotdeauna dulapurile!) şi mai ales cu o fereastră maaaaaare, cât un perete întreg, geam de sus până jos! Ceva în genul fotografiei alăturate, dar nu atât de înflorată! 😉  Şi drăguţa asta de cameră trebuia să fie a mea, doar a mea, fără ca picior de frate băgăcios s-o calce vreodată! Eh, de la visul ăsta au trecut o căruţă de ani şi el tot la stadiul de vis a rămas!

Apoi prin facultate, când m-am plimbat ca ţiganul cu cortul dintr-o chirie într-alta, pentru că am avut norocul să dau numai peste proprietari săriţi de pe fix (trebuie neapărat să vă povestesc şi despre ei! ), nevoia de a avea căsuţa mea s-a acutizat! Nu-mi doream decât o garsonieră, o cămăruţă cu baie şi bucătărie, mică, înghesuită, nu conta, doar a mea să fi fost şi să scap de calvarul mutatului permanent! Şi visul ăsta a murit în stadiu incipient!

Acum că sunt femeie măritată şi la casa ei… închiriată, logic că-mi doresc să avem şi noi locşorul nostru! Ne-am mulţumi şi cu o garsonieră, dar un apartament cu 2 camere ar fi parfum! Însă financiar vorbind, nu este momentul! Şi-n plus, mă oripilează şi-mi trimite fiori reci pe şira spinării gândul că va trebui să stau cu grija ratei în fiecare lună, 12 luni pe an, timp de 30 de ani, până împlinesc 60, adică o viaţă de om! Asta dacă nu mă fulgeră, nu mă calcă vreo maşină sau nu mă striveşte vreun cutremur înainte! În plus, simt că Bucureştiul este doar o altă gară în care m-am oprit aşteptând trenul ce mă va duce în acel loc pe care să-l pot numi acasă fără a simţi vreo urmă de îndoială!

reading nookEh, şi dacă realitatea nu-i pe placul nostru, de visat nu ne împiedică nimeni! Aşa că atunci când Mărgeaua visează cu ochii deschişi, vede o căsuţă cochetă, cu etaj şi mansardă, garaj, grădină cu arcade de trandafiri şi terasă unde să-şi bea limonada vara, eventual un loc de joacă pentru copii şi piscină, că doar acum visează, deci îşi permite! Un interior aerisit, luminos şi vesel, decorat cu gust, unde totul se asortează până în cele mai mici detalii, că doar ele fac diferenţa! Ah, şi cel mai important: fiecare copil să aibă camera lui, neapărat! Ţinând cont că-mi doresc vreo 3, îmi trebuie o casă maaaare! 😛 Ah, şi obligatoriu să existe un reading nook, unde să pot savura în linişte o carte din scoarţă în scoarţă!

Însă înainte de toate aceste specificaţii tehnice, îmi doresc ca această căsuţă să fie un cămin, în adevăratul sens al cuvântului! Un loc al armoniei, înţelegerii şi dragostei! Un loc unde revii cu plăcere, căci este acasă, refugiul unde te adăposteşti de intemperiile vieţii cotidiene şi te încarci cu energie! Vreau să respire pozitivism şi bunăstare sufletească prin pereţi, duşumele şi tavan!

Dar casa visurilor voastre cum arată?

Piese preferate anii ’90

Margeluta a avut dintotdeauna o relatie speciala cu muzica (mai ales cea veche), asa ca leapsa de la Bia i se potriveste ca o manusa. Despre ce e vorba? Trebuie sa fac un top 10 al melodiilor mele preferate din anii ’90. O sarcina extrem de grea, pentru ca sunt multe hituri din vremea aceea care-mi gadila urechile ori de cate ori le ascult, chiar si acum. Asa ca mi-e practic imposibil sa ma limitez la 10 melodii. Si-n plus, le voi prezenta in ordine cronologica, nu in ordinea preferintelor, pentru ca imi vine foarte greu sa fac un top. Toate imi plac la fel de mult. Ah, si sa nu uit: sunt doar piese internationale, pe cele romanesti le las pe alta data, pentru o alta postare.

„Enjoy The Silence” – Depeche Mode (1990)     Imi aduc aminte si acum cum statea scris mare pe un perete in scara blocului, cu litere de tipar Depeche Mode. Eram la gradinita si inca nu aflasem ce insemnau cuvintele astea, dar imi parea a fi ceva in franceza. 😀 Cablul si Mtv-ul m-au lamurit care-i treaba cativa ani mai tarziu.

„Losing My Religion” – R.E.M. (1991)     Ha ha, aveam un prieten cu care imi placea sa dezbat pe tema simbolurilor din videoclip! Si ce ne mai contraziceam! Si ce explicatii aduceam! Vaaai de noi! 😀

„Don’t Cry” – Guns’ n’ Roses (1991)     Mtv-ul a contribuit enorm la cultura mea muzicala. Cand l-am descoperit, ma uitam la videoclipuri pentru ca imi placeau pur si simplu, atat ele, cat mai ales muzica. Habar nu aveam cine erau toti acei artisti, dar imi placea cum sunau. Don’t cry a fost unul dintre primele videoclipuri vazute pe Mtv.

„In The Closet” – Michael Jackson (1991)     Nu putea lipsi Regele, nu? 😉

„What Is Love” – Haddaway (1992)      Pe centru in Dragasani era un magazin cu casete originale, mai scumpe decat cele contrafacute care se vindeau in piata. De acolo mi-am cumparat primele mele 3 casete: Roxette, Michael Jackson si Haddaway, pe care le ascultam la walkmanul meu mare si rosu, cumparat de tata dintr-un butic micut de langa magazinul cu casete. :))

„Under the bridge” – Red Hot Chili Peppers (1992)     Dooooaaaamne, cat ma mai contraziceam cu o prietena de atunci legat de pronuntia cuvantului „peppers”. Ea tot timpul transforma ardeii in hartie! 😀

„Zombie” – The Cranberries (1994)     Eram obsedata de melodia asta, mai ales ca videoclipul piesei a avut un mare impact asupra mea. Intotdeauna m-a terorizat ideea unui razboi si pe vremea aia toate cosmarurile mele erau legate de acest subiect. De fapt, era un singur cosmar recurent: Dragasaniul era tot in ruine, se auzeau numai avioane si bombe cazand si eu alergam pe centru, unde e BRD acum, plangand ingrozita si cautandu-mi familia. Brrr, mi se face parul maciuca si acum cand imi amintesc de visul ala!

„I Can’t Live” – Mariah Carey (1994)      Nu facusem inca engleza la scoala si nu intelegeam eu ce canta ea, dar imi placea melodia. Si ori de cate ori o ascult, singurele imagini care-mi vin in minte sunt cele dintr-un film in care o tipa se sinucide taindu-si venele in cada plina cu apa, in timp ce pe fundal se aude melodia asta.

”Gangsta’s Paradise” – Coolio (1995)      Am vazut si filmul datorita melodiei asteia! Ma fascinau mafiotii si gangsterii din filme! Dap, fetelor le plac baietii toxici! Ma rog, cel putin unora! 😛

„Lemon Tree” – Fool’s Garden  (1995)    Pe vremea aia, mama avea intr-un ghiveci in sufragerie un ditamai lamaiul nealtoit. Si de cate ori ascult melodia asta, imi aduc aminte de timpurile alea, cand inca nu vandusem apartamentul si nu ne mutasem la curte.

„Don’t Speak” – No Doubt (1995)    Gwen Stefani mi se parea ca seamana cu Madonna. Nu stiu de ce, pur si simplu.

„Waterfalls” – TLC (1995)     Mi-a parut tare rau cand am auzit in 2002 ca a murit Lisa Left Eye. Cumva mi se parea ca vedetele sunt scutite de nenorocirile pe care le traim noi ceilalti, muritorii de rand!

„Unbreak My Heart” – Toni Braxton (1996)      Eram la banchetul de sfarsit de an scolar si cantam melodia asta in cor toate fetele din clasa cu ataaaaata pasiune! Asta-i cantec de inima albastra, clar! Sa plangi pana ti se innoada lacrimile sub barbie ca te-a parasit boyfriendul! 😀

„Bitter Sweet Symphony” – The Verve (1997)      Ador sunetul viorilor din melodie! Ma amuz si acum cand ma gandesc ca il gaseam pe vocalist foarte nepoliticos si prost crescut in videoclip. Cum domne sa te ciocnesti asa de toata lumea si sa te urci pe masinile oamenilor? 😀

„To The Moon And Back” – Savage Garden (1997)      Era vremea revistei Bravo cu paginile alea 2 despre sex de la mijloc si cu versurile melodiilor la moda de la sfarsit. Ce mai ascundeam revista sa nu o gaseasca ai mei! Si imi amintesc ca era si o emisune Bravo pe RTL! Asa am invatat eu picul de germana pe care-l stiu acum!

„Nobody’s Wife” – Anouk (1998)    Incepuse perioada de razvratire si melodia asta era perfecta!

„Pretty Fly (For A White Guy)” – Offspring (1999)    Ha ha, ii stiu versurile pe de rost si acum! :))

„King Of My Castle” – Wamdue Project(1999)    Ma linisteste melodia asta.

Sunt doar cateva din hiturile anilor ’90 care-mi trezesc amintiri placute. Bineinteles ca lipsesc multe, dar m-am lungit destul! 😉  Sunt curioasa care sunt melodiile voastre preferate din acei ani?