Dragoste – Isabel Allende

Volumul „Dragoste” al autoarei chiliene Isabel Allende, publicat in 2012 cu titlul „Amor” si aparut la noi la Editura Humanitas in 2014, este de fapt o selectie de scene de dragoste din mai toate cartile sale anterioare, grupate in capitole cu nume sugestive pentru stadiile prin care trece iubirea de-a lungul vietii: Deșteptarea, Prima iubire, Pasiunea, Gelozia, Iubiri neîmplinite, Umor și Eros, Magia iubirii, Dragoste nesfârșită și La maturitate. Un fel de the best of the best.

Fiindca textele sunt scurte si scoase din context, nu as avea prea multe de zis decat ca mi s-a deschis apetitul pentru opera lui Isabel Allende si deja am facut rost de alte patru romane ale sale. Timp sa fie! O colectie de mostre ce ti se dau spre gustare tocmai pentru a-ti starni pofta si a cere o bucata mai mare, si apoi inca una, scurtele textele citite m-au lasat tanjind grav dupa mai mult. Nici nu apucam sa ma obisnuiesc cu personajele, ca imediat se termina lectura, exact cand era mai mare interesul, ceea ce a fost un pic frustrant. Asta e singurul motivul pentru care nu i-am dat punctajul maxim pe Goodreads. Pentru ca altfel, cu mana pe inima spun ca mi-am gasit o noua dragoste literara. Pur si simplu m-a cucerit acest realism magic proaspat descoperit in scrierile ei, stilul franc, direct, natural, lejer, lipsit de jena si punctat de umor subtil si ironie. Da, e literatura erotica, dar una cu bun gust, fina si eleganta, lipsita de vulgaritate, penibil si exces de sirop ingretosator.

Pe langa asta, mi-a placut ca fiecare capitol este insotit de cate o ilustratie (realizata de Ana Juan), un citat reprezentativ (le veti regasi pe toate la finalul acestui articol) si un fel de cuvant-inainte in care autoarea isi expune propria experienta de viata in legatura cu subiectul fiecarui capitol. Aceste introduceri sunt, cred eu, punctul forte al volumului de fata si as fi tot citit si citit si-as fi vrut sa nu se mai termine. Mi-au dat senzatia ca sunt la o cafea cu o prietena veche, interesanta si inteleapta, cu care as putea povesti ore in sir fara sa ma plictisesc, ba mai mult, as trai destule momente „aha” si as pleca de acolo cu o gramada de invataminte pretioase.

Cred ca volumul se vrea un fel de pledoarie pentru dragoste, acest subiect inepuizabil, dar si pentru opera lui Isabel Allende. Si in cazul meu, si-a atins scopul. Ceea ce va doresc tuturor!

CITATE DIN CARTE:

  • „Ce pacat ca ardoarea inflacarata se transforma intr-o dragoste deplina! Mie imi place tocmai inflacararea.” (din „Viata si spririt”)
  • „Prima iubire e ca varstaul de vant: lasa urme de nesters.” (din „Fiica norocului”)
  • „Ce face sa se aprinda pasiunea? Propria fantezie, presupun. Si ce o stinge? Rutina, daca o neglijezi, si saracia.”(din „Viata si spirit”)
  • „Se vorbeste mereu de cat de mult iubeste o femeie, insa rareori de cat de mult a fost ea iubita. Am primit multa dragoste. Nici un barbat nu m-a parasit – un noroc incredibil, nu-i asa? N-a fost nevoie sa ucid pe nimeni din gelozie sau ciuda.” (din „Viata si spirit”)
  • „Dragostea, ca si norocul, vine cand n-o chemi, navaleste peste noi si dispare ca ceata cand incercam sa o retinem. Asa ca, din punctul de vedere al capacitatii si stimulative, este un lux de care au parte cativa norocosi, dar e ceva de neatins pentru cei care n-au fost raniti de sageata ei.” (din „Afrodita”)
  • „Noi, femeile, nu ascultam decat daca ni se sopteste la ureche. Punctul nostru G se afla in urechi; cei care-l cauta mai jos isi pierd timpul – pe al lor si pe al nostru.” (din „Afrodita”)
  • „Linia care desparte realitatea de imaginatie e foarte subtire, iar la varsta mea nu mai conteaza, pentru ca totul e subiectiv.” (din „Ines a sufletului meu”)
  • „Atunci cand sotul si amantul sunt una si aceeasi persoana, poate ca o buna parte din distractie se pierde, in schimb ai mai mult timp sa te uiti la filme. Mie-mi plac filmele…” (din „Afrodita”)
  • „In general, raman cu un oarecare barbat o perioada considerabila. Tendinta asta pentru relatii indelungate nu vine din masochism sau din lipsa de imaginatie din parte-mi, ci din prudenta. E o tevatura intreaga sa-si schimbi partenerul: trebuie sa inventezi strategii noi ca sa te intalnesti cu el la ore bizare, sa-ti cumperi desuuri sexi care sa-ti ascunda celulita, sa te pliezi la fanteziile erotice ale tipului, prostii d egenul asta. E o bataie de cap si, in majoritatea cazurilor, nici nu merita osteneala.” (din „Afrodita”)
  • „Willie ma cunoaște mai bine decât mă cunosc eu însămi, dar tot ma iubește. Ne avem unul pe celălalt, e un motiv de sărbătoare.”
  • „În cultura noastră, care supraevaluează tinerețea și frumusețea, ai nevoie de multă dragoste și de niște trucuri de iluzionist ca să păstrezi vie dorința față de ființa care te excita și acum e plină de beteșuguri și uzată.”
  • „Poti face un roman-fluviu din mai nimic: nu faptele conteaza, ci emotiile.”
  • „O mare parte din scrierile mele sunt ancorate in realitate. Compensez lipsa de imaginatie cu lucrurile pe care le observ si le aud , drept care am material din belsug; pot folosi ce vreau fara sa ma gandesc la plata.”
  • „Paiunea e tare buna pentru literatura si cinema:ne excita peripetiile a doi oameni mistuit de dorinta, asta si explica succesul pornografiei, chiar daca in acest caz dorinta e falsa. In orice poveste, pana si in basme, personajele trec prin aventuri si inving raii, ca sa ajunga la premiul asteptat: un sarut (sau ceva mai mult), cu care totul se termina. Sarutul asta vrea sa arate fericirea imuabila a cuplului congelat in timp si spatiu, doar ca in viata reala sarutul nu e decat primul pas pe un drum presarat cu obstacole.”
  • „Nu e deloc intamplator ca in majoritatea scenelor d edragoste si sex din cartile mele initiativa e a femeii. In fanteziile mele romantice, erotice sau literare, supunerea feminina nu are sens, e o piedica. In ciuda succeselor repurtate de miscarea de eliberare a femeilor, noi continuam sa investim mai mult in cuplu decat o fac barbatii, ne luptam s apastram dragostea, iar cand aceasta esueaza, preferam s apunem capat, in vreme ce majoritatea barbatilor continua sa balteasca intr-o relatie mediocra doar ca sa nu-si schimbe rutina, iar daca se hotarasc sa se despartae de obicei pentru ca s-au amorezat de alta. Eu cred ca durabilitatea dragostei depinde in mare masura de femeie, pentru ca e biologic si cultural conectata la emotii si intuitie, ceea ce-i da un oarece avantaj in cuplurile heterosexuale. Cliseul care spune ca barbatii sunt simpli, transparenti si poligami are dramul sau de adevar, ca toate cliseele, iar o femeie inteleapta poate descifra lesne natura partenerului, il poate manipula si ii poate da destule motive sa nu-si paraseasca cuibul, cu conditia ca tipul sa nu fie un psihopat sadea, fireste. Imi cer scuz epentru generalizarea asta de doi bani!”
  • „Bette Davis spunea ca batranetea nu e pentru cei slabi de inger, si avea dreptate, caci ai nevoie de foarte multa forta de caracter atunci cand corpul incepe sa te lase. Totul se schimba in momentul cand treci pragul varstei a treia, de la familie, care incepe sa se dezintegreze, pana la activitati, idealuri si preocupari care inainte vreme ne pasionau, iar acum ne plictisesc de moarte. Oricum, a te descompune cu cineva alaturi e mult mai bine decat a o face singura, iar eu am bafta de a fi gasit aceasta dragoste statornica despre care vorbeam in capitolul precedent.”