In vizita la Dublin Zoo

Gălușca e înnebunită după căței și pisici, prin urmare ne-am gândit că o vizită într-un loc cu multe animale ar bucura-o cu siguranță. Așa că Al Meu Ca Bradul a venit cu ideea să o ducem la gradina zoologică din Dublin, iar eu pe undeva la o fermă. Într-un final, am ales varianta capului de familie pentru sâmbătă, urmând ca cea a adevăratului cap (ahem, ahem! 😜) să aștepte până duminică. Asta fiindcă aveam eu o presimțire că Neastâmpăratei îi va plăcea mai mult și am vrut deci să las ce e mai bun pentru la urmă! Strategie, domn’e, nu alta!

Am cumpărat biletele online vineri seara, economisind astfel vreo 4 euro (17,50€ in loc de 19,50€ biletul pentru un adult, intrarea pentru copiii sub 3 ani fiind gratuită), iar sâmbăta la prânz ne-am făcut bagajul (plecăm întotdeauna cu mâncare și schimburi după noi, fiindcă după atâta călătorit cu pitica, ne-am învățat lecția) și am pornit la drum.

După o oră jumătate eram deja la intrare, unde ne-au scanat biletul direct de pe telefon și uite așa am scăpat și de statul la coadă. Nu știu voi, dar eu ador toate aceste facilități! Sunt recunoscătoare pentru orice chestie mică, dar de mare efect, care-mi ușurează munca de părinte cu copil hiperactiv și deci fără pic de răbdare!

Apelând puțin la cutia cu amintiri, ultima grădină zoologică în care am pus piciorul, dacă nu iau în calcul Loro Parque din Tenerife de anul trecut, a fost Zoo d’Amneville din Franța, cu mai bine de 12 ani în urmă. Și cu toate că a trecut atâta timp, încă îmi amintesc cât de impresionată am rămas atunci: un spațiu imens, verdeață la tot pasul, animale variate, bine îngrijite și… fericite! Cu siguranță era o diferență enormă față de ce văzusem la grădina zoologică din Sibiu cu un an înainte! Apoi, cât timp am locuit în Londra, London Zoo a fost pe lista mea cu locuri de vizitat, dar n-am mai apucat să-l bifez până la mutarea în Irlanda (numai bine, acum știu ce am de făcut data viitoare când ajung acolo). La fel s-a întâmplat și cu Zoo din București, deși pe ăsta nu-l regret.

Despre grădina zoologică din Dublin pot afirma cu tărie că nu m-a dezamăgit câtuși de puțin. Aflată în Parcul Phoenix, în inima orașului, Dublin Zoo, una dintre cele mai vechi din lume, se întinde pe 28 de hectare, fiind cămin pentru 400 de animale din aproape 100 de specii și reprezintă una dintre cele mai populare atracții din capitala irlandeză, cu un milion de vizitatori anual. E minunat să vezi atâta spațiu verde, animalele bine îngrijite și iubite, trăind în habitate cât mai apropiate de cele naturale și dând viață la pui sănătoși, ajutând astfel la salvarea unor specii pe cale de dispariție.

Căutând informații despre Dublin Zoo, fiindcă îmi place să știu cât mai multe despre locurile în care ajung, am dat și peste câteva picanterii. O chestie care mi s-a părut foarte interesantă este că fondatorii Dublin Zoo (pe numele de atunci Zoological Gardens Dublin) erau toți profesioniști din domeniul medical. Motivul era că, în loc să apeleze la hoții de morminte pentru a le face rost de cadavre pentru studiu, cum era moda vremii, aceștia aveau astfel ocazia să studieze primatele încă în viață, dar mai ales când decedau, având așadar cadavre la dispoziție fără a jefui morminte. Weird stuff, I know!

Mai mult, întâlnirea în urma căreia a luat naștere Societatea Zoologică Regală din Dublin și deci implicit grădina zoologică, s-a ținut la spitalul Rotunda, pe data de 10 mai 1830, sub conducerea ducelui de Leinster. Un an mai târziu, pe 1 septembrie, se deschidea publicului, punând la dispoziția acestuia 72 de păsări și 46 de mamifere, oferite de grădina zoologică din Londra. Întrarea costa 6 pence, un preț destul de piperat, pe care și-l puteau permite doar cei înstăriți din clasa mijlocie. Ceea ce a făcut ca Zoo Dublin sa se diferențieze de celelalte grădini zoo ale vremii și să devină foarte populară și iubită de locuitori a fost decizia remarcabilă de a-și deschide porțile duminica pentru o taxa de doar 1 penny. Asta da marketing, nu?

La final, vă mai spun doar că Nazdravana a fost foarte încântată de maimuțe și elefanți, dar mai ales de tigri. Nu a ratat niciun loc de joacă, a lustruit toate toboganele, și-a turnat nisip și-n cap și am dezlipit-o de acolo în urlete. Și pentru prima dată, a(m) fost ok fiindcă oricum unde întorceai capul era câte un mini-om țipând ca din gură de șarpe. Ajută să vezi că sunt și alții în aceeași situație, ca nu ești singurul și nimeni nu te privește ciudat.

Nu am apucat să vedem tot ce era de văzut, deși am plecat chiar la închidere, dar asta înseamnă doar că va trebui să mai facem o vizită cât de curând. Chiar e destinația perfectă pentru o zi în familie. Și bineînțeles ca nu puteam rata magazinul de la ieșire, unde subsemnata și-a cumpărat obișnuitele vederi și magnetul de frigider, iar Nazdravana și-a ales un animalut de plus pe care-l cara acum după ea peste tot. Ah, și să nu uităm de cărțile cu animale. De obicei, cam astea sunt suvenirurile cu care plecăm din fiecare loc vizitat.

LATER EDIT: Las si aici primul meu videoclip de pe youtube, in care am incercat sa redau, pe cat de bine m-am priceput eu, povestea zilei noastre minunate petrecute la Dublin Zoo.

CITATUL ZILEI:

Până când nu iubeşti un animal, o parte a sufletului rămâne adormită.

Anatole France

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.