Daca tot a fost ieri Valentine’s Day… 😛
Era un furnicut, odata,
Indragostit lulea de-o fata,
O furnicuta cam nurlie
Ce ii era, in fapt, sotie.Iubire cum aveau cei doi,
Nu mai fusese-n musuroi,
Si n-avea cum sa se gaseasca
In toata lumea furniceasca.Si totusi, de o vreme-ncoace,
Sedea sotia ca pe ace,
Fiindca ii canta in struna,
Un greieras, sub clar de luna.O, Doamne, corzile-i viclene
Ii picurau fiori in vene,
Si a luptat cat a luptat,
Dar, finalmente, i-a cedat.Morala noastra este asta:
Iti poti iubi oricat nevasta,
Poti s-o educi, s-o cresti de mica,
Te va trada cand… o furnica.
Text preluat de aici.
Şiraguri de gânduri 