Momente faine de la Premiile Oscar 2018 si cateva ganduri margelate

Anul trecut nu am reusit sa vad Gala Premiilor Oscar, din motive de colici de Galusca, asa ca anul asta, ca o mare iubitoare de film ce sunt, am vrut sa-mi iau revansa si m-am pregatit temeinic din timp. Am vazut aproape toate filmele care au primit nominalizari la diverse categorii, am citit o groaza de articole pe site-urile de specialitate, iar duminica mi-am setat alarma ca sa fiu sigura ca nu ratez marele eveniment (mai mult din cauza diferentei de fus orar decat de somn) si ca sa am parte de liniste, sa pot face livetext pe blog, am pasat Galusca Bradului din dotare. 😛 Prin urmare, totul era pus la punct in momentul in care vedetele de la Hollywood paseau pe covorul rosu.

Si daca tot am inceput cu asta, e inevitabil sa nu-mi dau cu parerea despre tinute. Spre deosebire de alti ani, capitolul asta a fost slabut rau de tot. Nu tu glam, nu tu stralucirea specifica Oscarurilor si Hollywoodului, nimic spectaculos sau memorabil, cu toate ca s-a luat o pauza de la miscarile #metoo si #timesup, vedetele renuntand la tinutele negre, pentru a nu boicota Oscarurile, chipurile! O mare ipocrizie, dupa umila-mi parere. Pai daca ai inceput ceva, mergi pana la capat, nu? Sau gata, le-a trecut tuturor supararea? Ori te pomenesti ca deja s-o fi schimbat ceva, gata abuzuri sexuale la Hollywood, cetatea filmului se scalda acum in valuri de corectitudine si decenta, marmota inveleste ciocolata in staniol, ploua cu pinguini si porcii zboara! Il inlocuim pe Casey Affleck, unul din prezentatori, care are doua procese de hartuire sexuala, nu cu una, ci doua femei (Jennifer Lawrence si Jodie Foster) si gata, uite ce corecti si atenti suntem noi la Hollywood, sa inceapa showul! Venim cu discursuri despre activism si feminism si egalitatea dintre sexe, girl power, bla bla bla, facem doua-trei glumite pe seama scandalurile sexuale din ultima vreme si gata, ne-am reabilitat, totul s-a sters cu buretele.

La capitolul filme, aceeasi situatie: au fost cateva bune, dar nimic care sa te impresioneze, sa te dea pe spate, sa-ti ia graiul si sa-ti arunce gandurile pe tot felul de carari neumblate. „The Shape of Water”, marele castigator, mi s-a parut dragut, dar lung si previzibil. Pe Al Meu Ca Bradul l-a plictisit de moarte, nici nu a avut rabdare sa vada macar jumate din el. In schimb, mi-a placut mult Daniel Day-Lewis, as fi vrut sa ia Oscarul pentru interpretare, la cati draci si nervi mi-a facut personajul sau si cat de lent a fost filmul! 😀 Valabil si pentru Soirse Ronan. Ah, si o alta chestie ciudata: desi in general imi place Meryl Streep, nu prea am inteles nominalizarea ei la Oscar, fiindca personajul sau nu mi-a dat impresia ca ar fi vreunul principal. Ori poate Tom Hanks mi-a captat toata atentia, who knows?!

Oscarurile de anul asta au mustit de discursuri corecte politic, care au pus in lumina problema imigrantilor (trimitere catre Trump), a abuzurilor sexuale, a discriminarii rasiale si de gen. Mai mult ca probabil vorbe goale, ca nu-mi vine sa cred ca de acum incolo, nu o sa mai existe scandaluri la Hollywood! Au fost si cateva premiere anul asta precum nominalizarea lui Mary J. Blige la doua categorii, cel mai in varsta castigator, (James Ivory), primul scenarist de culoare care castiga un Oscar (Jordan Peele), persoana cu cele mai multe nominalizari la Oscar (John Williams) si de asemenea cea mai slaba audienta din istoria galei. Probabil ca scandalurile din ultima vreme, filmele nu tocmai extraordinare, precum si previzibilitatea castigatorilor au contribuit la acest ultim record. Sau poate ca lumea e satula de ipocrizia de la Hollywood.

Cat despre momentele faine de Oscar, ei bine, anul asta nu au fost multe. In general ma incanta tinutele (uau, ce surpriza, nu? :D) si montajele video (alta surpriza ). Iar anul asta mi-au placut, cu liniuta:

-cand Jimmy Kimmel, urmat de cateva vedete, a intrat in cinematograful de peste strada si le-a facut spectatorilor surpriza vietii lor

-Rita Moreno in aceeasi rochie purtata la Oscarurile din 1962

-bucuria lui Oscar Isaac cand a castigat „Coco” (normal, doar e febletea mea)

-camasa lui James Ivory, castigatorul Oscarului pentru „Cel mai bun scenariu adaptat”,  decorata cu fata lui Timothée Chalamet, actorul principal din „Call Me by Your Name”

sursa foto

-Jodie Foster si Jennifer Lawrence glumind pe seama lui Meryl Streep

-discursul marei castigatoare Frances McDormand si momentul final cu jetskiul.

Eh, si cam atat cu Premiile Oscar pe anul asta. Cu speranta ca editia cu nr. 91 va fi mult mai interesanta si mai convingatoare, va saluta Margeluta-devoratoare-de-filme.

CITATUL ZILEI:

„Cinematograful este teatru la conserva.”

Louis Jouvet

 

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.