In cautarea unui tort

…decent, ar fi trebuit sa adaug! Treaba sta in felul urmator: daca e un lucru de acasa de care chiar mi-e dor, atunci alea-s dulciurile! Nu zic de cele facute in casa, ca daca nu as fi asa comoda si neindemanatica, dar mai ales cu o Galusca lipita scai de mine (ha, ha, asta e mai nou, scuza mea pentru orice), as putea sa mi le fac. Sau si mai bine, as putea sa-l pun pe frate-mio, ca el e expertul cofetar! Nu, nu de dulciurile alea e vorba, ci la o savarina, o amandina, un profiterol, o prajitura Bucuresti, ceva cu blat pufos, bine insiropat, cu crema onctuoasa si glazura decadenta ma refer eu! Pffff, deja am balit ecranul telefonului!

De cand suntem aici, in Irlanda cea verde si vesnic ploioasa, de fiecare data cand am sarbatorit un eveniment important, a trebuit sa ne multumim cu torturile din Tesco. Au ei unul cu ciocolata, care e ceva mai gustos, dar nu e nici pe departe ce vrem noi. Si-n cafenelele unde am fost, gen Costa Caffè, Rafters, torturile sunt toate la fel: uscate si extrem de dulci. Iar de carrot cake sunt satula pana peste cap.

La sfarsitul anului trecut, am descoperit pe facebook ca s-a deschis o noua cofetarie in oras. In poze, torturile aratau beton si cum patroana e o semifinalista la nu stiu ce concurs televizat, am zis sa mergem sa vedem despre ce e vorba. Mare ne-a fost dezamagirea cand am dat peste niste vitrine golase, triste si neofertante! Iar gustul, bineinteles ca nu era cel indelung cautat de noi. Situatia era neschimbata si azi, fiindca da, am trecut totusi pe acolo, in speranta ca poate-poate…

Tot ce ne doream era o cofetarie romaneasca, de unde sa luam o deliciosenie de tort pentru ziua Galustei. Stiu ca in Dublin sunt cateva, dar cam mare distanta pentru o felie de tort, plus ca ne lipseste si timpul! Asa ca azi, cand un coleg de munca i-a spus Alui Meu Ca Bradul ca in Athy, un orasel vecin, ar fi o cofetarie romaneasca, chiar langa o frizerie romaneasca, nici n-am stat pe ganduri si am luat-o din loc.

Pfooaaa, imaginatia mi-o luase deja razna, nu vedeam in fata ochilor decat vitrine pline ochi cu torturi pacatoase cu ciocolata, cu caramel, cu frisca… Mda, si filmul mi s-a taiat brusc si nemilos in momentul in care am ajuns la destinatie si nici urma de asa ceva! Nema cofetarie romaneasca, ioc prajituri romanesti! Ia mai puneti-va pofta-n cui! Teapa si alarma falsa!

La cat de dezumflati eram si la ce fete plouate aveam, probabil ca acolo sus, cuiva i s-a facut mila de noi (posibil acelasi individ care cu doua secunde inainte, rasese de noi si avantul nostru naiv, tinandu-se cu mainile de burta). Prin urmare, am dat de Bradbury’s Bakery si un chocolate fudge cake ne-a facut cu ochiul din vitrina, asa ca am plecat cu el acasa. Si cu doua toppere dragute (mai ales cel in forma de diadema de printesa), pe care am uitat sa le folosim cand am facut poze, bineinteles! Ca daca a fost o intreaga tevatura sa gasim un amarat de tort, de ce ar fi mers altfel in continuare? 😀

Si ca sa-mi mai spal amarul, am intrat si-n magazinul de cadouri si felicitari de langa (aici daruitul de felicitari e inca la moda, au raioane intregi cu asa ceva si sunt intr-adevar niste minunatii!). I-am luat Galustei o rama faina si perfecta ca amintire: fotografia e in forma cifrei 1 si-n jurul ei, invitatii la petrecerea aniversara pot scrie mesaje sau dedicatii. Mi s-a parut o chestie deosebita, mai ales ca mi-am propus sa fac ca prima zi de nastere a Galustei sa fie speciala, asa ca a picat la tanc! Am ales si o felicitare potrivita ocaziei, bineinteles, unde eu si tatal ei o sa-i scriem cateva cuvinte cu si din suflet, treaba asta vrandu-se a deveni o traditie de ziua ei. Cred ca va fi destul de emotionant pentru ea ca in ziua in care va face 18 ani sa deschida felicitarile din anii trecuti, iar pentru noi va fi o provocare sa gasim de fiecare data cuvinte potrivite si cu sens, care sa-i ajunga la inima.

Pe final, va mai zic doar, in timp ce ma frec pe burta incantata, ca tortul asta s-a apropiat fooooaaaarte mult de ceea ce cautam si chiar a fost gustos! Galusca a fost fericita ca si-a putut infige degetele-n el, noi uluiti de cat de repede a trecut timpul.

CITATUL ZILEI:

„Raspunsul este ciocolata. Nu conteaza intrebarea.”

Anonim

Reclame

3 gânduri despre „In cautarea unui tort

  1. Sper ca reveneti si cu povestioara de vineri si citate .. pentru ca povestioare Dumneavoastra m-au ajutat foarte mult cu mesajele motivationele pe care le contin si as dori sa citesc cat mai multe … O seara buna si numai bine

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s