2 comentarii

Sometimes you miss the memories, not the person

girl on train gif lost in translation

S-a întâmplat de câteva ori ca valurile nostalgiei să mă arunce în nişte locuri îndepărtate, unde credeam că nu mai vreau niciodată să calc. Pentru că acolo, izolate în pustiu, trăiesc amintirile persoanelor de care… nu vreau să-mi amintesc! Şi dacă asta nu m-a mirat, fiindcă e absolut normal pentru gânduri să umble brambura şi uneori să ajungă şi-n locurile nepermise şi date uitării, faptul că am zâmbit amintindu-mi de oameni care mi-au spart sufletul în mii de bucăţi şi chiar mi s-a făcut dor de ei, ei bine, da, asta chiar m-a uimit foarte tare şi m-a intrigat la culme! Cum e măcar posibil aşa ceva? M-am gândit atunci că e vina timpului, care a trecut şi a închis rănile, că doar aşa se zice, că „timpul le vindecă pe toate”, nu? Sau să fi fost de vină stratul gros de praf aşternut peste, care a estompat totul, inclusiv durerea? Ori poate amândouă la un loc? Sau e ceva în neregulă cu mine? Ori poate toate trei la un loc? Nu-mi puteam explica fenomenul! Cum să-ţi facă deodată plăcere amintirea unor persoane care-au plecat uitându-şi cuţitul înfipt în spatele tău? Cum să le duci dorul?

Şi-atunci am înţeles (adevărată epifanie): nu ele, persoanele, îţi lipsesc, ci amintirile! Fiindcă înainte de a se rupe totul, aţi avut cu siguranţă şi momente frumoase, în care aţi râs împreună, v-aţi distrat, poate chiar v-aţi sfătuit, ajutat şi plâns pe umărul celuilalt. De momentele acelea bune ţi-e ţie dor acum, de amintirile frumoase create atunci, de viaţa din ele şi însemnătatea lor! Păcat însă de cele care nu au mai văzut lumina zilei, murind înainte de a se naşte, în clipa în care celălalt a ales să plece zdrobind totul!

CITATUL ZILEI:

„Amintirile frumoase sunt bijuterii pierdute.”

Paul Valery

2 comments on “Sometimes you miss the memories, not the person

  1. E posibil, draga mea.🙂 Iubirea e a noastră, a fiecăruia dintre noi. Noi de fapt nu simțim niciodată ce simt ceilalți, indiferent de sentiment. Simțim numai și numai ce este în sufletul nostru.🙂 Dacă ai zâmbit, ți-ai amintit frumos. Asta e tot ce contează. Restul sunt lecții care ne ajută să învățăm, să iertăm…🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: