1 comentariu

Paradă militară de 1 Decembrie 2013

Când eram mică, cea mai mare plăcere a mea de 1 Decembrie era să văd parada militară la tv şi să visez că atunci când voi fi mare, voi vedea cu ochii mei soldaţii mărşăluind pe sub Arcul de Triumf în capitală (deh, am avut dintotdeauna o pasiune pentru uniforme😛 ). S-a întâmplat şi asta, (abia) în 2011. Şi ca să nu uit niciodată măreţul eveniment, m-am ales cu buletinul pierdut! Anul trecut, am ratat parada, întrucât eram pe baricade, la serviciu, dar cum vă puteţi imagina şi singuri, activitatea era pe zero, aşa că am reuşit totuşi să văd defilarea la tv. Tot a fost ceva, decât deloc, nu?Anul ăsta, spre norocul meu, 1 Decembrie a căzut duminica. Să fi fost cu o zi înainte, o ratam din nou, fiindcă am lucrat sâmbăta asta. Aşa că, entuziasmată şi bucuroasă nevoie mare şi cu fundiţă tricoloră în piept, la 9:40 eram deja pe Kiseleff, căutând un loc bun şi înfruntând frigul tăios împreună cu prietena mea Inuţa, care m-a însoţit acum doi ani la prima defilare, şi în premieră, Al Meu Ca Bradul. Asta pentru că, din nu ştiu ce motiv, blonda de mine trăia cu impresia că parada ar începe la ora 10, şi nu la 11, cum era de fapt programat! Chiar mă minunam eu că e prea puţină lume la ora aia târzie şi nu ştiam de ce!😀

Parada de anul acesta, care am înţeles că ar fi cea mai mare din ultimii 23 de ani, a început ca de obicei cu intonarea imnului naţional şi 21 de salve de tun şi s-a încheiat cu Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale şi Muzicii Militare a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, preferaţii mei dintotdeauna. În plus, au fost şi câteva noutăţi: participarea a 140 de soldaţi străini-francezi, polonezi, turci şi americani, plus o replică a aparatului de zbor al lui Aurel Vlaicu, întrucât anul ăsta, la împlinirea a 100 de ani de când pionierul aviaţiei româneşti s-a prăbuşit la Băneşti, se sărbătoreşte centenarul Aurel Vlaicu. Am observat că şi-n acest an, părinţii şi-au adus copiii la defilare în număr foarte mare chiar, şi asta mă bucură tare, tare mult. E minunat să-i vezi fluturând tricolorul în mânuţele lor în timp ce strigă din inimă „Hai România!”, să le auzi sunetele de uimire şi comentariile sincere, să le vezi încântarea şi bucuria pe chip. Asta mi-a plăcut cel mai mult, cu asta o să rămân după defilarea din acest an.

În 2011, când am văzut pentru prima dată parada militară de 1 Decembrie, mi-a dispărut buletinul. Un an mai târziu, în 2012, de Moş Nicolae, am rămas din nou fără buletin (plus permis, aparat foto şi alte lucruri) când mi-a fost furată geanta. Se pare că începutul ultimei luni a anului se soldează mereu cu dispariţia prematură a bucăţicii ăleia de plastic ce-mi atestă identitatea. Mai are rost să vă spun că acum, în 2013, suntem din nou la început de decembrie şi că eu nu-mi găsesc buletinul?😀

null

One comment on “Paradă militară de 1 Decembrie 2013

  1. […] decembrie am admirat parada militara de Ziua Nationala, am impodobit bradul, am mancat turta dulce la Bucharest Christmas […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: