Din gura altora, Povestioara de vineri

10 reguli pentru a trai experienta umana

Regula nr. 1 – Vei primi un corp

Chiar daca iti iubesti corpul sau nu, este al tau pentru toata viata, asa ca accepta-l. Ceea ce conteaza este inauntrul tau.

Regula nr. 2 – Vei primi lectii

Viata reprezinta o experienta continua de invatare, fiecare zi aducand oportunitati de a invata mai mult. Invatarea acestor lectii reprezinta cheia catre descoperirea si implinirea propriei tale vieti.

Regula nr. 3 – Nu exista greseli, exista doar lectii

Evolutia ta catre intelepciune este un proces de experimentare, incercare si greseala, asadar inevitabil lucrurile nu vor merge intotdeauna conform planului sau vor iesi exact asa cum vrei tu.

Compasiunea este remediul pentru judecata aspra – a noastra si a celorlalti. Iertarea nu este doar divina – ea reprezinta “comportamentul prin care se sterge un gol emotional”. A te comporta etic, pastrandu-ti integritatea si cu umor – in special capacitatea de a rade de tine si de propriile tale greseli – confirma faptul ca “greselile” sunt doar lectii pe care trebuie sa le invatam.

Regula nr. 4 – Lectia se repeta pana cand este invatata

Lectiile se repeta pana cand sunt invatate. Ceea ce se manifesta ca probleme si provocari, neplaceri si frustrari sunt lectii – acestea se vor repeta pana cand le vei accepta si invata. Constientizarea si abilitatea ta de a face schimbari sunt elemente necesare pentru invatarea acestei reguli.

Fundamentala este de asemenea acceptarea faptului ca nu esti o victima a circumstantelor sau a sortii – “cauzele” trebuie recunoscute; altfel zis: totul se intampla raportat la modul tau de a fi si la comportamentul tau. A invinovati pe altcineva pentru propriile tale probleme este un mod de a scapa si de a nega; tu singur esti responsabil pentru tine si pentru ceea ce ti se intampla. Rabdarea este necesara – schimbarea nu vine peste noapte, asa ca acorda timp schimbarii.

Regula nr. 5 – Invatarea este un proces continuu

Cat traim invatam. Intra in “ritmul vietii”, nu i te impotrivi. Asuma-ti angajamentul de a invata si de a schimba – fii suficient de umil pentru a-ti recunoaste propriile slabiciuni, si indeajuns de flexibil pentru a te adapta, pentru ca rigiditatea va nega libertatea noilor posibilitati.

Regula nr. 6 – “Acolo” nu inseamna mai bine decat “aici”

Celalta parte a dealului s-ar putea sa fie mai verde decat a ta, dar existenta ta acolo nu garanteaza fericirea eterna. Fii recunoscator si bucura-te de ceea ce ai si de calatoria ta. Apreciaza mai bine ceea ce este bun in viata ta, decat sa acumulezi lucruri care nu te vor conduce catre fericire. Trairea in prezent te ajuta sa obtii pacea.

Regula nr. 7 – Ceilalti sunt oglinzi ce te reflecta pe tine

Iubesti sau urasti ceva la o persoana raportat la ceea ce iubesti sau urasti la tine. Fii tolerant; accepta-i pe ceilalti asa cum sunt si straduieste-te sa constientizezi; straduieste-te sa te intelegi si sa percepi obiectiv propria ta persoana, gandurile si sentimentele tale. Experientele negative sunt oportunitati de a vindeca ranile pe care le ai. Ajuta-i pe ceilalti, si astfel te vei ajuta pe tine. Unde ai fost incapabil sa-i ajuti pe ceilalti este un semn ca nu raspunzi corespunzator propriilor tale nevoi.

Regula nr. 8 – Ce se intampla cu viata ta este alegerea ta

Detii toate uneltele si resursele de care ai nevoie. Ceea ce faci cu ele depinde de tine. Asuma-ti responsabilitatea asupra ta. Invata sa renunti atunci cand nu poti schimba lucrurile. Nu te enerva – gandurile amare iti intuneca mintea. Curajul este in fiecare dintre noi – foloseste-l atunci cand trebuie sa faci ceva bun pentru tine. Cu totii avem o putere innascuta si un spirit aventuros, pe care ar trebui sa le folosim pentru a imbratisa ceea ce urmeaza.

Regula nr. 9 – Raspunsurile sunt la tine

Ai incredere in instinctele tale si in sentimentele tale, chiar daca le auzi ca o voce slaba sau daca apar ca o sclipire de moment. Asculta-ti sentimentele ca si cum ar fi sunete. Vezi, auzi si ai incredere. Foloseste inspiratia innascuta.

Regula nr. 10 – Vei uita toate acestea la nastere

Toti ne nastem cu aceste capacitati – primele noastre experiente ne conduc intr-o lume fizica, departe de sentimentele noastre, acestea devenind nehotarate, cinice si lipsite de credinta si incredere. Cele 10 reguli nu sunt porunci, ele sunt adevaruri universale care se aplica tuturor. Cand te ratacesti, apeleaza la ele. Ai incredere in puterea spiritului. Aspira catre intelepciune – aceasta este ultima incercare a vietii si nu cunoaste limite inafara acelora impuse de tine.

Cherie Carter-Scott

Sursa: damaideparte.ro

Reclame
Propriu şi personal

Mărul şi sacrificiul

Anul trecut, împreună cu cea mai bună mamă din lume, A MEA adică, of course, am plantat un măr în grădina casei. L-am ales amândouă cu cea mare grijă, de la magazinul ăla mic de lângă parc, unde se vând genţi şi seminţe (interesantă combinaţie, nu-i aşa?). Apoi l-am cărat în mâini tot drumul spre casă, când ea, când eu. Şi tot împreună am hotărât locul unde să-l plantăm, dupa multe calcule, dezbateri şi planuri. Am săpat groapa amândouă, o lopată ea, o lopată eu. L-am pus înăuntru împreună şi i-am acoperit cu bălegar şi pământ rădăcinile, pe rând, când ea, când eu. L-am bătătorit bine, cu piciorul, mai întâi ea, pe urmă eu. L-am udat generos, prima găleată cu apă ea, a doua eu. Şi la final ne-am postat lângă el şi l-am admirat îndelung la patru ochi, amândouă cu mâinile în şold, mândre nevoie mare de munca noastră. Care nu s-a terminat în acel moment măreţ, ci a continuat şi-n următoarele zile, cu udat şi verificat dacă a prins. Şi a prins viaţă Goldenul nostru. Iar în toamna asta am cules recolta. Mai bine zis, mama de Mărgea a făcut asta. Şi generoasă din fire, a trimis la capitală iubitei sale fiice, toate roadele, absolut totul, întreaga recoltă de… UN MĂR! 😀

L-am găsit în pachetul primit azi de acasă şi am vrut să-l fotografiez întru aducere aminte, înainte de a-şi da obştescul sfârşit în dinţii mărgelaţi. Cu inima pe mână vă spun că a fost cel mai gustos măr mâncat vreodată. Poate pentru că am contribuit şi eu cumva la formarea lui sau poate pentru că mi-a fost oferit cu atâta dragoste. Cert e că l-am mâncat eu, cu gândul la ea, mama de Mărgea, care e cea mai bună mamă din lume, fiindcă întotdeauna s-a lăsat pe sine pentru a mă pune pe mine pe primul loc, pentru că la ea, sacrificiul de sine e ceva atât de firesc, încât cred că-i curge prin vene în loc de sânge!

Din gura altora, Povestioara de vineri

Ultima scrisoare a lui Bob

Dragi prieteni

Este important ca barbatii sa-si dea seama ca pe masura ce inainteaza in varsta, femeile nu mai pot mentine acelasi nivel calitativ al curateniei, ca atunci cand erau tinere. Cand barbatii observa acest lucru, ar trebui sa incerce, macar, sa nu tipe.

Lasati-ma sa va spun cum rezolv eu problema.

Cand am fost concediat din slujba mea de consultant economic,si m-am pensionat devreme, Nancy a fost nevoita sa-si gaseasca de lucru, pentru ca aveam nevoie de un venit si de asigurare de sanatate. La scurt timp dupa ce a inceput sa lucreze, am observat ca a inceput sa-si arate varsta.

De obicei ajung acasa de la pescuit sau de la vanat cam in acelasi timp in care ajunge si ea de la serviciu. Desi stie cat de foame imi este, mereu imi spune ca trebuie sa se odihneasca jumatate de ora inainte de a-mi gati cina. Incerc sa nu tip, doar ii spun sa nu se grabeasca, si sa ma trezeasca cand e gata cina. Obisnuia sa spele vasele imediat ce terminam de mancat. Acum ele stau in mod neobisnuit mai multe ore in chiuveta. Fac si eu ce pot, si ii amintesc de cateva ori pe seara ca vasele alea nu se curata singure. Stiu ca apreciaza ajutorul meu, pentru ca reuseste sa le spele cumva inainte de culcare.

Acum ca este mai in varsta, observ ca oboseste mai repede. Masina de spalat rufe si uscatorul se afla la subsol. Uneori imi spune ca nu mai poate face inca o calatorie pe acele trepte. Nu fac o mare problema din asta. Atata timp cat termina de spalat rufele pana seara, sunt dispus sa-i trec cu vederea.

Nu numai asta. Daca am nevoie de o camasa apretata la intalnirea de la cabana din ziua de luni, sau la intalnirea de pocker de miercuri si sambata, sau la meciul de bowling de marti si joi, ii spun ca de fapt calcatul hainelor mai poate astepta pana a doua seara. Asta ii da timp sa mai faca si celelalte nimicuri prin casa, cum ar fi, sa faca baie cainelui, sa dea cu aspiratorul sau sa stearga praful.

Daca am avut o zi foarte buna la pescuit, ii permit sa curete pestela mai lent si mai cu grija.

Nancy a inceput sa se planga din cand in cand. De exemplu, spune ca ii este greu sa plateasca facturile de la casa in timpul pauzei ei de pranz. In ciuda plangerilor ei, eu continui sa o incurajez. Ii spun sa se intinda pe doua trei zile, si sa nu se grabeasca prea tare. Ii mai spun ca saritul peste un mic pranz, din cand in cand, nu poate face rau nimanui, daca ma intelegeti ce spun.

Cand face treburi simple, a inceput sa aiba nevoie de pauze de odihna tot mai prelungite.

A trebuit sa faca o pauza la jumatatea gradinii, cand a tuns iarba. Incerc sa o fac sa nu se simta prost ca are nevoie de atatea pauze. Ii spun sa-si faca un pahar de limonada proaspata si sa stea un pic jos. Ii spun ca daca tot face una pentru ea, sa faca una si pentru mine, si sa vina sa stea de vorba cu mine pana adorm in hamac.

Probabil par un sfant, pentru felul in care o sustin pe Nancy in fiecare zi. Nu spun ca este usor sa arat atata consideratie fata de ea. Multi barbati ar gasi acest lucru ca fiind dificil, sau chiar imposibil. Nimeni nu stie mai bine ca mine, cat de frustrate devin femeile odata cu inaintarea in varsta. Dar baieti, daca tipati mai putin la nevestele voastre din cauza acestui articol, consider ca a fost facut cu folos.jealous-woman-beat-man-with-pan

Semnat Bob

P.S. Inmormantarea lui Bob a avut loc pe 25 ianuarie.

P.P.S. Nancy a fost achitata la proces, pe 27 Ianuarie.

Sursa: Umbrela

Fotografia săptămânii, Mulţi ani trăiască!, Propriu şi personal

Cea mai bună dintre bune

…e bunica mea, care tocmai a adăugat a 75-a toamnă în buchetul anilor! Şi da, în fotografie este ea, în primăvara vieţii, cu acelaşi suflet candid şi aceeaşi inimă mare, plină de iubire! La multi ani sănătoşi, mămăiţa mea!

My Grandmother by Margeluta

Şi cu ocazia asta, am creat o nouă pagină pe blog, cea cu citate despre bunică. Sper să vă încânte şi să vă fie de folos! 😉

Din gura altora, Povestioara de vineri

Iepurasul, pasarea si pauza

Era odata un iepure care se plimba prin padure. Toata viata lui traise in teama, teama fata de oameni, teama fata de celelalte animale si dupa cum spune legenda, teama si fata de umbra lui. Mergand el asa prin padure cu toate simturile in alerta, vede deodata o pasare care statea sus pe o creanga, fara sa para ca ii pasa de ceva.bird-shit

Iepurasul atunci o intreba ce face acolo sus. Pasarea ii raspunse ca sta pur si simplu, bucurandu-se de aceasta zi minunata. Iepurasului i se paru un vis una ca asta si spuse ca si-ar dori si el sa poata sa ia o pauza din vesnica stare de veghe in care se afla si sa stea asemeni acelei pasari.

Pasarea ii spuse ca nu vede de ce iepurasul nu ar putea sa stea si el ca ea, si il indemna sa faca la fel. Iepurasul, cedand insistentelor pasarii, se intinse si el langa trunchiul copacului, inchise ochii si incepu sa se bucure de linistea acelei zile si de caldura soarelui care il invaluia. Dar trecand pe acolo o vulpe si vazand iepurasul care statea intins in iarba fara nici o grija, se gandi ca ar fi pacat sa rateze o prada asa de usoara, si se repezi la el si il manca indata.

MORALA: Daca vreodata in viata vrei sa iei o pauza, asigura-te inainte de toate ca esti destul de sus pentru asta!

Propriu şi personal

Sunt aiurita… si se ia?

„Iiiuu”, face psiholoaga oripilata si se trage mai in spate. “Esti aiurita!” da verdictul. Si Margeaua se vede deja in camasa de forta. “La dracu’, la Nr. 9 ma trimite, direct!”. “Dar foarte, foarte aiurita, rau de tot!” intareste ea cele spuse anterior, dupa ce mai da o pagina, cu ochii deja mariti cat cepele. De parca o data nu era de ajuns! Nu i-au placut, se pare, floricelele mele, perdelele cu fundita de la geam si pasarile de pe ram. Si eu care m-am chinuit sa desenez cat mai artistic posibil! Am schitat pana si tiglele pe casa! Ba chiar si frunzele din copac! „Dar iti iubesti foarte mult sotul!”. „In sfarsit, ceva de bine!”, jubilez eu. „Imi puteti da in scris?”. Nu, se pare ca nu a putut. Si s-a dus dovada de la specialist… 😛

Acum, mare dilema mare: ma scarpin in crestet a nedumerire si ma intreb daca sa dau crezare celor spuse de o doamna – specialist cu diploma, total straina mie, cu care nu am schimbat nici macar un cuvant sau o privire, dar care uitandu-se fugar pe desenele mele m-a caracterizat drept „aiurita” asa, din prima? Nu m-a numit boema, nici visatoare sau iubitoare de frumos ori fire de artist, cu atentie sporita la detalii, n-a considerat ca am un suflet plin si nici nu mi-a apreciat talentul la desen! Nu, a considerat ca trasatura mea definitorie, ceea ce ma caracterizeaza cel mai bine e … aiureala!  Si aiurita de mine ar trebui sa creada toate aiurelile astea! Dar hai ca v-am aiurit de tot cu toate aiurelile mele! Daca se ia?

Va saluta aiurita de seriviciu,

 a voastra Margeluta

P.S.: Data viitoare, -pazea, ca s-a-nfuriat olteanca!- de n-oi desena eu o casa sub asediu militar, cu obuze curgandu-i pe acoperis si morti insangerati in juru-i, de n-a vazut tanti psiholoaga in viata ei asa ceva! Si copacul ala, o sa-l tai de la radacina si o sa uit si toporul langa el! Si sa vedem atunci, i se bulbuca ochii-n cap mai rau ca azi?

Din gura altora, Povestioara de vineri

Cele 4 lumanari

Patru lumanari ardeau incetisor, si daca ascultai cu atentie puteai chiar sa le auzi vorbind:

Prima a spus:

-Eu sunt Linistea. In ziua de astazi oamenii au uitat ca pot face parte din viata lor… Flacara s-a micsorat din ce in ce mai mult si s-a stins.

Apoi a vorbit cea de-a doua:

-Eu sunt Credinta. Oamenii spun ca pot sa traiasca foarte bine si fara mine, nu cred ca mai are vreun rost sa ard… Cand a terminat de vorbit, si aceasta s-a stins.

-Eu sunt Iubirea, a spus cea de-a treia. Nu mai am putere sa ard, oamenii ma dau la o parte ca pe un lucru fara valoare, ei uita sa-i iubeasca chiar si pe cei mai apropiati oameni din viata lor…
O adiere blanda care trecea pe langa ea a stins-o fara sa vrea.

Un copil a intrat in incaperea unde mai ardea o singura lumanare, si vazandu-le pe celelalte trei stinse, a inceput sa planga.

-Voi ar trebui sa fiti mereu aprinse!

Cea de a patra lumanare i-a soptit usor:

-Nu-ti fie frica, atat timp cat eu ard, le putem reaprinde pe celelalte. Eu sunt Speranta!

Cu ajutorul ei, copilul le-a reaprins si pe celelalte.

Flacara Sperantei sa arda mereu in sufletul tau, pentru ca tu sa ai o viata plina de Liniste, Credinta si Iubire!