Ce-mi doresc de la blog în 2012

Trâmbiţe şi surle, vă rog, pentru că am primit prima leapşă pe anul ăsta! Vine de la Cris-Mary şi mă îndeamnă să vorbesc despre aşteptările pe care le am de la blog in 2012! Păi o să termin repede de scris pentru că eu nu mi-am setat pentru Şiraguri ţeluri înalte! Nu vreau să-l fac ultra-mega-cunoscut, aşa cum nici eu nu-mi doresc să ajung vedetă! Nu mă interesează Zelistul, nici page rankul, nici câţi unici am zilnic! Ăsta e colţul meu, creat de mine pentru mine, în primul rând. Dacă se întâmplă să placă şi altora ceea ce debitez eu cu graţie aici, cu atât mai bine! Mă bucură nespus lucrul ăsta, să ştiu ca sunt persoane care citind bucăţelele de suflet şi frânturile de viaţă aşternute aici, se bucură, zâmbesc sau varsă o lacrimă împreună cu mine. Normal că mă bucură lucrul ăsta, dar nu trăiesc şi scriu pentru asta. Nu sunt disperată să aduc cât mai mulţi vizitatori, să cresc popularitatea blogului şi să obţin diverse beneficii! Scriu pentru că îmi place, mă relaxează şi mă ajută să-mi pun ordine în gânduri şi să mă descarc de energiile negative acumulate pe parcursul zilei. Şi-n plus, e un fel de luptă împotriva uitării. Notez ca să-mi pot aduce aminte, să mă uit în urmă şi să zic: „Ptiii, ia uite ce făceam eu anul trecut pe vremea asta!” Că deh, lumea când îmbătrâneşte mai uită, nu-i aşa?Eh, şi dacă până acum am spus ce NU îmi doresc de la blog în 2012, hai să spun acum si ce-mi doresc de la el şi de la mine implicit, că doar el există prin mine, nu?! Îmi doresc timp, inspiraţie şi răbdare să mă pot ocupa în continuare de Şiraguri! Mi-e dragă tare căsuţa mea virtuală şi a ajuns să facă parte integrantă din viaţa mea! Îmi sunt dragi şi oamenii pe care i-am cunoscut datorită blogului şi abia aştept să ne vedem şi faţă-n faţă la un suc (cafea nu beau), două-trei shoturi de tequila sau un pahar de Traminer! 😉

În concluzie, vreau ca Şiragurile să rămână aşa cum sunt, că e destul de bine!