6 comentarii

Postarea asta nu e văicăreala cum pare la început, ci are un scop ascuns!

sick teddy bearMărgeluţa şi bolile sale (digestive, respiratorii, renale, circulatorii – you name it!!!) au o relaţie specială de tipul „dacă tu nu ne vrei, noi te vrem!”, construită în timp şi bazată deci pe ani întregi de convieţuire forţată. Adică ele s-au ţinut scai de mine ca ciulinii încâlciţi în blana oii, iar eu după ce la început le-am urât, m-am înfuriat şi mi-am plâns de milă întrebând „de ce eu?”, într-un final m-am resemnat, am învăţat să trăiesc cu ele şi chiar să le controlez. Ultima chestie nu prea-mi iese tot timpul, tre să recunosc!

Încă de la naştere, ele au fost prietenii mei imaginari, unii cam egoişti şi răzbunători, care ştiu să-şi facă simţită prezenţa atunci când eu nu vreau să le dau atenţia cuvenită:  o criză biliară azi, una renala mâine, o viroză ‘ici-‘colo, o durere de stomac din când în când şi lista poate continua la nesfârşit! Unde merg eu, hop şi amicii mei! Venim la pachet! Noroc că Al meu Ca Bradul a crezut că e super-ofertă şi ne-a luat la grămadă! Şi după ce s-a prins el cum stă treaba de fapt, n-a început să-şi blesteme zilele, ci ne-a acceptat pe toţi şi acum are grijă de fiecare în parte, de fiecare dată când vreunul din prietenii imaginari cere atenţie.

De 2 zile îmi suportă răbdător durerile de cap, nasul înfundat şi mucios, vocea răguşită, febra şi tusea. Ba chiar a dat dovadă de curaj nemărginit când s-a afundat în ceaţa asta lăptoasă din ultimele zile şi a înfruntat frigul tăios, mai ceva ca un cavaler în armură strălucitoare, pentru a ajunge la vraci şi a-i face rost soaţei de leacurile salvatoare. În plus, stă ca pe ace, cu urechea ciulită la fiecare smiorcăială, suflat de nas, suspin, oftat şi văitat, cu sticla de Carmol într-o mână şi cana de ceai în cealaltă, îmi face frecţii, îmi aminteşte să-mi iau pastilele, mă înveleşte şi are grijă să nu-mi lipsească nimic. E asistentul perfect! Să tot fii bolnavă cu aşa soţ lângă tine! 😀

P.S.: Şi la final trebuie să recunosc că postarea asta are un scop ascuns şi titlul nu e doar aşa, de flori de măr: ştiu că Al Meu Ca Bradul va citi şi pe lângă faptul că-l voi fi flatat, să afle astfel că, deşi am fost arţăgoasă şi FOARTE răutăcioasă în ultima vreme, îi apreciez eforturile şi grija ce mi-o poartă şi-i sunt recunoscătoare pentru asta! Chiar dacă sunt o scorpie şi i-o zic foarte rar! Na! 😛

Anunțuri

6 comments on “Postarea asta nu e văicăreala cum pare la început, ci are un scop ascuns!

  1. cred ca e ceva in aer ca si eu am fost turbata rau:))

    Apreciază

  2. în primul rând, sănătate. în al doilea rând, mai spune-i şi prin viu grai, nu doar pe ascunselea – ştiu eu ce zic, atunci când te îndemn asta, că unora le mai place să mai fie şi verbalizată starea de respect şi iubire – şi prosternare 🙂 – nu doar scrisă pe net…
    vorbesc din experienţă, nu-mi permit să arunc vorbe în vânt!
    spor-t.
    🙂

    Apreciază

  3. Sper sa te faci bine si lui Al Tau ca Bradu ii spun sa aiba grija de tine in continuare si sa-ti ierte toanele , sunt doar nebunii pe care le avem .. mai cunosc eu una asa ca tine .. recunosti personajul?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: