Tocanita internautica

Tocăniţă internautică (5)

Salutări gurmanzi mărgelaţi şi bine aţi (re)venit în bucătăria Şiragurilor! Haideţi să ne suflecăm mânecile, să ne punem şorţul şi să purcedem la treabă zic!

Săptămâna aceasta, special pentru cei cărora le plac fotografiile cu un mesaj puternic, top 10 fotografii care au şocat lumea şi povestea din spatele lor! Trebuie să vă avertizez că imaginile sunt într-adevăr cutremurătoare!

Nu ştiu câţi dintre voi au aflat până acum că eu sunt fascinată de anii ’40-’50 şi femeile acelor vremuri! Uite că acum ştiţi! 😛 Ei bine, vă închipuiţi deci cât de  încântată am fost când am descoperit pe wall-ul Biancăi un articol despre jurnalistele anilor ’40 care au refuzat să scrie despre scutece şi cratiţe, alegând în schimb să devină corespondente de război (şi unele chiar pierzându-şi viaţa acolo!).

Eu ador ploile de vară, cu tot cu tunetele asurzitoare, fulgerele, perdeaua deasă de picături, şuvoaiele de apă care spală pământul şi curcubeul de după. Şi tocmai am descoperit un site unde pot să ascult ploaia atunci când mi se face dor de ea şi implicit de vară şi copilărie! Mi-a adus aminte de zilele de vacanţă petrecute la bunica la ţară, când stăteam pe prispa casei şi mă uitam cum plouă, în timp ce bunica ne făcea gogoşi! Ce vremuri!

Dacă vreţi să vă amuzaţi, dar mai ales să vă puneţi la muncă materia cenuşie, vă recomand exerciţiile de fitness pentru creier. După ce vă creaţi un cont gratuit, puteţi încerca diferite jocuri de memorie, atenţie sau limbaj, pe diferite niveluri, numai bune pentru a vă stimula funcţiile creierului! Pe mine m-au cucerit şi în fiecare zi încerc câte unul!

Ei şi gata şi cu tocăniţa internautică de săptămâna asta! Sper că v-a plăcut amestecul de ingrediente! Până data viitoare, când vă aştept din nou în bucătăria Şiragurilor, să vă fie de bine şi digestie uşoară!

Reclame
Propriu şi personal

Me happy!

Hello December!Urăsc iarna… cu tot cu frigul care-mi plesneşte obrajii şi-mi lipeşte nările, cu  zăpada necurăţată de pe trotuare, poleiul de pe străzi şi gheaţa. Nu mă suport aşa întăfăşată, cu mănuşi, căciulă şi 3 straturi de haine pe mine, simt că mă sufoc! Dar nu-mi place nici să dârdâi de frig ca piftia şi să-mi îngheţe mâinile şi picioarele până mă dor! Merg mereu încordată şi cu ochii în patru, de teamă să nu alunec, să cad şi să-mi rup/disloc/ fisurez  ceva/o mână/un picior/gâtul! N-am purtat niciodată ghips şi aşa vreau să stea treaba şi pe viitor!

Nu m-ar deranja ca în timp ce toţi ceilalţi zboară pe pârtie sau alunecă pe gheaţa patinoarului, eu să zac (exact ăsta e cuvântul!) într-un şezlong la soare, sorbind o Margarita şi văitându-mă că e prea cald, doar aşa, de fiţă! 😛 Şi toate astea în timp ce mă gâdilă în urechi zgomotul valurilor spărgându-se la mal!

Dacă iarna ar dura doar cât luna decembrie, zău că nu m-aş supăra absolut deloc! Atât, o lună, nici mai mult, nici mai puţin! Şi asta fiindcă singurul lucru care mă face să suport mai uşor frigul de afară sunt sărbătorile de iarnă! Fără ele, anotimpul ăsta ar fi o îngrozitoare tortură pentru mine! Iar cele de anul ăsta se anunţă a fi unele cel puţin frumoase, întrucât nu se vor mai repeta chestiile nasoale de anul trecut, când am reuşit performanţa de a rămâne fără brad! Aşa se întâmplă când lucrezi până în ajunul Crăciunului şi-ţi primeşti salariul tot atunci!

Dar roata e rotundă şi legea compensaţiei funcţionează perfect, aşa că anul ăsta avem una bucată Mărgeluţă în culmea fericirii! După lungi şi obositoare alergături prin magazine, am bifat toate lucrurile de pe listă: brăduţ, globuleţe, steluţe, beteală, instalaţie luminoasă, cadouri pentru cei dragi! Şi acum stau în fiecare zi şi mă uit lung la ele, cu sclipiri în ochi şi cu un zâmbet laaaarg, de la o ureche la cealaltă, mai ceva ca un copil mic!

Sunt atât de încântată încât sper să mai pot răbda până săptămâna viitoare de Moş Nicolae, fiindcă i-am promis naşei mele că împodobim bradul împreună! Aaaaaabbbiiiiaaaaa aştept! 😀

Din gura altora, Povestioara de vineri

Soricelul si capcana

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet.

-Oare ce se afla acolo? se intreba soricelul. A fost insa ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci. Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse.

-E o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!

Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus:

-Domnule soarece, iti pot spune doar atat: inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nicio consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie!

Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse:

-Este o capcana pentru soricei in casa!

Porcul a fost impresionat, dar a raspuns:

-Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare!

Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a zis si ei:

-Este o capcana pentru soricei in casa fermierului!

Vaca i-a raspuns:

-Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma
poate rani in nici un fel!

In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea
noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscat-o.

Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare. Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina. Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea. Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul. Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti. Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete…

Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca intr-o comunitate, daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol!

Propriu şi personal

Roata e rotundă

Din ciclul „pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti”, după ce a avut grijă de mine şi m-a cocolit precum o cloşcă, cum l-am răsplătit eu pe Al Meu Ca Bradul? Pasându-i lui boala, cu tot cu simptomele aferente. Şi după cum bine se ştie că roata e rotundă şi mereu se învârte, ne-am trezit că am făcut schimb de locuri: el stă acum sub plapumă, cu frisoane, dureri de cap şi febră, tuşind, strănutând şi suflând nasul întruna, iar eu la bucătărie, copleşită de vină, pregătind ceai şi supă de pui şi ducându-i-le la pat.

Dar să nu uităm că e un demn reprezentant al sexului tare şi deci se comportă exact aşa cum fac toţi bărbaţii când sunt bolnavi: precum un copil răsfăţat şi neascultător! Pastila aia e prea mare şi nu poate s-o înghită, ailaltă are un gust oribil şi-i vine greaţă, Carmolul miroase urât, ceaiul are prea mult zahăr sau prea multă lămâie! Lucru care a contribuit simţitor la dispariţia vinei de a-l fi molipsit şi pe el! 😛

Să mai zică cineva că nu există un echilibru în natură!

Tocanita internautica

Tocăniţă internautică (4)

Dragi cititori mărgelaţi bine aţi revenit în bucătăria Şiragurilor! Azi avem ingrediente numai unul şi unul!

Dacă săptămâna trecută am aflat topul celor mai frumoase drumuri, ei bine, săptămâna asta avem un top 10 al celor mai periculoase drumuri din lume. Brrr, mi se face părul măciucă la vederea fotografiilor! Nu ştiu dacă aş avea curaj să le parcurg!

Apoi, că tot a avut loc premiera Twilight Breaking Dawn, uite aşa vede un bărbat filmul ăsta! Am râs cu lacrimi, nu alta! Recomand! 😀

Pentru cei pasionaţi de dezvoltarea personală (şi nu numai), articolul acesta cu siguranţă vă va unge pe suflet!

Eh, şi acum, special lăsat la final deoarece constituie sarea şi piperul tocăniţei internautice de săptămâna asta: Pământul văzut de sus, de pe Staţia Spaţială Internaţională! Aşa de tare m-a încântat filmuleţul ăsta, încât l-am văzut devorat de vreo 5 ori până acum! Mai ales că pe lângă luminile oraşelor se observă şi aurora polară şi fulgerele din timpul furtunilor! Superb vă zic!

Până data viitoare, când vă aştept din nou în bucătăria Şiragurilor, să vă fie de bine şi digestie uşoară!

 

 

Propriu şi personal

Postarea asta nu e văicăreala cum pare la început, ci are un scop ascuns!

sick teddy bearMărgeluţa şi bolile sale (digestive, respiratorii, renale, circulatorii – you name it!!!) au o relaţie specială de tipul „dacă tu nu ne vrei, noi te vrem!”, construită în timp şi bazată deci pe ani întregi de convieţuire forţată. Adică ele s-au ţinut scai de mine ca ciulinii încâlciţi în blana oii, iar eu după ce la început le-am urât, m-am înfuriat şi mi-am plâns de milă întrebând „de ce eu?”, într-un final m-am resemnat, am învăţat să trăiesc cu ele şi chiar să le controlez. Ultima chestie nu prea-mi iese tot timpul, tre să recunosc!

Încă de la naştere, ele au fost prietenii mei imaginari, unii cam egoişti şi răzbunători, care ştiu să-şi facă simţită prezenţa atunci când eu nu vreau să le dau atenţia cuvenită:  o criză biliară azi, una renala mâine, o viroză ‘ici-‘colo, o durere de stomac din când în când şi lista poate continua la nesfârşit! Unde merg eu, hop şi amicii mei! Venim la pachet! Noroc că Al meu Ca Bradul a crezut că e super-ofertă şi ne-a luat la grămadă! Şi după ce s-a prins el cum stă treaba de fapt, n-a început să-şi blesteme zilele, ci ne-a acceptat pe toţi şi acum are grijă de fiecare în parte, de fiecare dată când vreunul din prietenii imaginari cere atenţie.

De 2 zile îmi suportă răbdător durerile de cap, nasul înfundat şi mucios, vocea răguşită, febra şi tusea. Ba chiar a dat dovadă de curaj nemărginit când s-a afundat în ceaţa asta lăptoasă din ultimele zile şi a înfruntat frigul tăios, mai ceva ca un cavaler în armură strălucitoare, pentru a ajunge la vraci şi a-i face rost soaţei de leacurile salvatoare. În plus, stă ca pe ace, cu urechea ciulită la fiecare smiorcăială, suflat de nas, suspin, oftat şi văitat, cu sticla de Carmol într-o mână şi cana de ceai în cealaltă, îmi face frecţii, îmi aminteşte să-mi iau pastilele, mă înveleşte şi are grijă să nu-mi lipsească nimic. E asistentul perfect! Să tot fii bolnavă cu aşa soţ lângă tine! 😀

P.S.: Şi la final trebuie să recunosc că postarea asta are un scop ascuns şi titlul nu e doar aşa, de flori de măr: ştiu că Al Meu Ca Bradul va citi şi pe lângă faptul că-l voi fi flatat, să afle astfel că, deşi am fost arţăgoasă şi FOARTE răutăcioasă în ultima vreme, îi apreciez eforturile şi grija ce mi-o poartă şi-i sunt recunoscătoare pentru asta! Chiar dacă sunt o scorpie şi i-o zic foarte rar! Na! 😛

Din gura altora, Povestioara de vineri

Bunastare, iubire sau succes?

O femeie iese din casă şi vede 3 moşnegi cu barbă albă stând în faţa casei. Nu-i cunoştea, dar văzându-i supăraţi îi invită în casă să mănânce ceva.

-Soţul tău este acasă? întrebară ei.
-Nu, nu este.
-Atunci nu putem intra, răspunseră ei.

Seara când soţul se întoarce acasă ea îi povesteşte despre cei trei moşnegi.

-Du-te şi spune-le că am venit şi pofteşte-i înăuntru!

Femeia se duce şi îi invită.

-Nu putem intra toţi în casă, răspunseră ei.

-Cum aşa? întrebă ea.

Unul dintre moşnegi îi explică:

-Eu sunt BUNĂSTARE, el este SUCCES, iar celălalt este IUBIRE. Acum du-te şi întreabă-l pe soţul tău care dintre noi să vina în casă!

Femeia intră în casă şi îi spune soţului, care se bucură.

-Ce bine! În acest caz invită-l pe BUNĂSTARE să ne umple casa cu bunăstare!

Soţia nu a fost de acord.

-De ce să nu-l invităm pe SUCCES?

Nora îi ascultă dintr-un colţ al casei.

-N-ar fi mai bine să-l invităm pe IUBIRE? Casa noastră ar fi atunci plină de iubire! a sugerat nora.

-Hai să ne ghidăm după sfatul nurorii, îi zice soţul soţiei. Du-te afară şi invită-l pe IUBIRE să ne fie oaspete!

Femeia iese afară şi întreabă:

-Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invităm să ne fie oaspete.

IUBIRE porneşte înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma lui şi ceilalţi doi. Surprinsă femeia întreabă :

-L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniţi şi voi cu el?

Cei trei moşnegi replicară:

-Dacă l-ai fi invitat pe BUNĂSTARE sau pe SUCCES, ceilalţi ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge el, mergem şi noi. Unde este IUBIRE este şi BUNĂSTARE şi SUCCES!!!