A fost o data un om foarte sarac care avea in schimb un cal foarte frumos, pe care dorea sa-l cumpere stapanul castelului. Dar de fiecare data, batranul il refuza. „Pentru mine acest cal nu este doar un animal. Este un prieten. Cum pot sa-mi vand prietenul?”
Intr-o dimineata, s-a dus la grajd si a descoperit ca disparuse calul. Toti satenii au zis:
-Ti-am spus doar! Ar fi trebuit sa vinzi calul. Acum a fost furat. Ce ghinion teribil!
-Ghinion sau noroc? a spus batranul. Cine poate spune?
Toata lumea a ras de el. Dar peste 15 zile calul s-a intors, urmat de o intreaga herghelie de cai salbatici. A scapat din grajd, a curtat o iapa tanara si s-a intors cu intreg alaiul dupa el.
-Ce noroc! au strigat satenii.
Batranul si fiul sau au inceput sa antreneze caii salbatici. Dar o saptamana mai tarziu fiul sau si-a rupt piciorul incercand sa antreneze un cal salbatic.
-Ghinion, i-au spus prietenii. Ce-ai sa te faci acum fara ajutorul fiului tau? Esti si asa vai de capul tau!
-Ghinion, noroc, cine poate spune? a replicat batranul.
Cateva zile mai tarziu, armata stapanului pamantului a fortat toti tinerii din sat sa devina soldati.Toti in afara de unul, fiul batranului, care avea piciorul rupt.
-Cat de norocos poti sa fii, au urlat satenii. Toti copii nostri merg la razboi, dar tu poti sa-ti pastrezi fiul acasa. Fiii nostri probabil vor fi ucisi…
Batranul a replicat:
-Ghinion, noroc, cine poate sti?
Viitorul vine spre noi fragmentat. Nu putem sti niciodata ce ne rezerva. Dar daca mentii tot timpul o atitudine pozitiva, usile sanselor raman deschise, iar tu vei fi o persoana mai fericita, pentru ca fericirea nu depinde de ceea ce esti sau de ceea ce detii, ci doar de ceea ce gandesti!
Multumesc Aurelia pentru povestioara! 😉
macar de as fi asa norokos lol
ApreciazăApreciază
:)) Nu se stie niciodata de unde, cand si sub ce forma vine norocul!
ApreciazăApreciază
Ce tare. A venit la noi la serviciu recent o doamna psiholog care a tinut o prezentare despre managementul stress-ului si ne-a zis povestioara asta. In timp ce-ti citeam postarea am avut un puternic sentiment de deja-vu pana cand mi-am amintit unde am mai auzit-o. Avem cu totii ce invata din ea iar eu o stresata cronica, mai ales.
ApreciazăApreciază
Atunci ne-am gasit: si eu sunt o stresata cronica! :))
ApreciazăApreciază