Grijulia mamă de Mărgea

-Ţi-ajung?

-Da, mami, mi-ajung.

-Hai, mai ia-le şi pe astea! şi-mi mai pune încă 5-6 roşii în lădiţa deja plină cu vârf.

Aceeaşi poveste se repetă şi cu vinetele:

-Uite încă 3, să-ţi ajungă! deşi plasa era plină la refuz, mai-mai să se rupă…

În timp ce scotea morcovii din pământ:

-Ţi-ajung ăştia?

-Da, mami, mi-ajung.

-Hai că mai scot 3-4, ca să fiu sigură!

La capitolul ceapă:

-E de-ajuns o pungă?

-Da, mami, e de ajuns.

-Hai că-ţi mai umplu o pungă, ca să nu mai dai tu banii pe ceapă la Bucureşti.

Şi povestea s-a repetat azi la plecare şi cu cartofii, şi cu ardeii, şi cu pungile de verdeaţă tocată, şi cu borcanele de dulceţuri şi murături, şi cu sticlele de bulion, şi cu lădiţele de struguri. Mama nu s-a simţit bine dacă nu a dublat cantitatea sau n-a mai adăugat măcar 2-3 bucăţi „ca să fie” şi să nu-şi mai lase banii prin pieţele bucureştene preţioasa ei fiică. „Măcar cu atât să vă ajut şi eu, dacă altfel nu am cum!”

Na, cum pot eu în condiţiile astea s-o refuz şi să-i frâng inima? 😉

CITATUL ZILEI:

 „Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, aşa că a creat mamele.”

Proverb evreiesc

mother mama