Pomul cu Mărţişor

Martisor de aprilieŞi anul ăsta mi-am respectat tradiţia de primăvară, numai că am modificat-o puţin. Nu mi-am mai agăţat şnurul mărţişorului de crengile primului pom înflorit pe care l-am văzut (era într-o curte prin zona Obor), ci l-am păstrat până când am ajuns la Drăgăşani. Sâmbătă, înainte de Paşte, l-am lăsat fluturând vesel în cireşul pietros din vie, înnodat de o crenguţă doldora de flori albe.

Îl voi vizita nerăbdătoare de fiecare dată când voi merge pe acasă. O să stăm la poveşti, o să-mi spună câte-n lună şi în soare. Şi când mi se va plânge că-l macină singurătatea, îi voi promite că-i aduc companie… la anul, prin aprilie aşa. 😉