Încreţi-mi-ar creierul!, Olteanca in Capitala

Târguri de Mărţişor în Bucureşti

MartisorCum spuneam, pe lângă Dragobete (maaamă, ce frumos am mai petrecut! 😉 ) Mărţişorul e sărbătoarea mea preferată. Bineînţeles că sunt subiectivă, doar coincide cu ziua mea de naştere! Dap, pregătiţi cadourile! De 2 ori mai multe, că doar e dublă ocazie, ne-am înţeles? 😀

Ei bine, mă gândeam că poate vreţi să mai ieşiti din casă, chiar dacă e teribil de frig, şi să mergeti la unul din târgurile care se organizează în Bucureşti cu ocazia Mărţişorului. Nu de alta, dar poate vreţi să cumpăraţi femeii din viaţa voastră (sau femeilor, după caz 😉 ) ceva drăguţ, care să-i topească inima. Aşa că am scotocit internetul şi am găsit pentru voi o grooooaaaază de informaţii utile.

Aşadar, avem una bucată Târg de Mărţisor la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din capitală, desfăşurat în perioada 21 februarie – 8 martie, cu program de vizitare de luni până duminică, între orele 9:00 – 16:00.

Şi dacă tot sunteţi în zonă, nu rataţi Târgul Mărţişorului de la Muzeul Tăranului Român, în perioada 25 februarie – 1 martie, între orele 10:00 şi 18:00.

Dacă vreţi să-i cumpăraţi iubitei o bijuterie cu pietre semipreţioase sau preţioase (depinde cât vă ţine buzunarul!) pe post de mărţişor, atunci nu rataţi târgul de la Muzeul Naţional de Geologie, desfăşurat în perioada 25 februarie – 8 martie, în intervalul orar 10.00 – 19.00 (ultima intrare 18.00).

De asemenea puteţi să daţi o fugă la Sala Dalles, care găzduieşte Festivalul Primăverii între 24 februarie şi 8 martie, în intervalul orar 10:00 – 20:00, cu intrare liberă.

Nu rataţi nici târgul de la Politehnică, organizat de Liga studenţilor din Bucureşti pe 28 februarie şi 1 martie, între orele 09:00 şi 16:00, unde veţi găsi o mulţime de produse handmade.

O gama largă de mărţişoare vă aşteaptă în perioada 24 februarie – 1 martie şi la Palatul Copiilor din Bucureşti, între orele 10.00 – 21.00. Intrarea este de asemenea liberă.

Dacă aveţi o pasiune pentru handmade, atunci Târgul I Love Handmade de la Palatul Voievodal Curtea Veche este perfect pentru voi. Se desfăşoară în week-endurile 26-27 februarie şi 5-6 martie. Este deschis între orele 10.00 – 18.00 şi intrarea-i gratuită. Şi dacă tot ajungeţi acolo, nu uitaţi să daţi un ochi şi la mărţişoarele Mărgeluţei (şi să-i faceţi şi vânzare, normal, că doar nu degeră fata degeaba acolo!!!). Nu, nu eu, ci cealaltă Mărgeluţă, cea cu mâini dibace şi iscusite ce fabrică o minunăţie de bijuterii. Mergeţi şi convingeţi-vă singuri! 😉

De pe 26 februarie până pe 1 martie, între orele 12:00-20:00, în Mansarda Cărtureşti, librăria de pe strada Arthur Verona 13-15 se desfăşoară Târgul de Mărţişor Pacheţele de Primăvară, cu intrare liberă.

Iubitori de malluri fiţi pe fază! În perioada 11 februarie – 11 martie 2011, Asociaţia InterAct organizează împreună cu AFI Palace Cotroceni, târgul de primavară Handmade Spring Expo, unde veţi găsi o mulţime de produse artizanale, iar în perioada 23 februarie – 1 martie, la Băneasa Shopping City are loc târgul cu mărţişoare „Culori”.

La final, să nu uităm că între 24 şi 27 februarie Romexpo va găzdui Târgul Expo Mărţişor (pentru cei care încă mai suportă cuvântul „mărţişor” 😀 😀 ).

Aşadar, aveţi de unde alege, nu glumă, bani să fie! Sau măcar profitaţi pentru a mai ieşi din casă şi a vă destinde admirând frumuseţea şi diversitatea mărţişoarelor, dacă buzunarul e strâmtorat!

Şi nu uitaţi:

Cine poartă mărţişoare
Nu mai e pârlit de soare!

Reclame
Din gura altora, Povestioara de vineri

Pescarul fericit

pescarBucuros de peştii pe care-i prinsese în acea zi, un pescar se relaxa pe scăunelul lui, lângă debarcader. Un om bogat, vizitator din afara orăşelului, plimbându-se pe acolo şi văzându-l pe pescar odihnindu-se, îl întrebă:

– Nu e prea devreme pentru relaxare? De ce nu eşti la ora asta în larg, la pescuit?

Fără să se tulbure de faptul că bogatul nu dăduse nici măcar bună ziua, pescarul răspunse:

–  Am prins cât îmi trebuie pentru astăzi… aşa că acum pot sta bucurându-mă de această zi frumoasă.

–  Dar dacă ţi-ai folosi acest timp la pescuit, ai putea prinde mai mulţi peşti, apoi i-ai putea vinde şi ai face o grămadă de bani, îi spuse bogatul.

–  Şi apoi? spuse pescarul.

–  Păi, răspunse bogatul, după ce ţi-ai aduna destui bani din vânzări, ai putea să-ţi cumperi o barcă mai mare, care te-ar ajuta să mergi mai în larg şi să prinzi peşti mai mari. În felul ăsta ai face şi mai mulţi bani.

–  Şi apoi? întrebă pescarul.

–  Apoi ai putea să-ţi cumperi mai multe bărci, ai putea prinde mii de peşti, ai putea să faci mii de dolari şi într-o bună zi, să ajungi bogat ca şi mine.

–  Şi apoi? întrebă pescarul.

–  Apoi, ai putea pur şi simplu doar să stai şi să te bucuri de viaţă aşa cum fac eu, spuse bogatul.

–  Dar omule, grăi pescarul, nu tocmai asta fac şi eu acum?

Propriu şi personal

De Dragobete, atunci şi acum

ATUNCI:

…când eram mici, bunica ne punea să ne spălăm faţa cu apă obţinută din zăpadă topită, ca să fim feriţi de rele şi să fim frumoşi şi iubiţi tot anul

…primul băiat care mă lua în braţe era fratele meu şi asta pentru că bunica ne spusese că fetele trebuie neapărat să fie luate în braţe de câţi mai multi băieţi, ca să fie pământul roditor şi cloştile să scoată mulţi pui

…bunica nu se atingea de ac şi bunicul nu tăia nicio pasăre din curte

…era zi de sărbătoare, nu se muncea

…bunica ne spunea legenda Dragobetelui şi ne povestea cum petreceau când era tânără, la hora din sat şi cum plângeau de ciudă fetele care nu erau îmbrăţişate de băieţi, convinse fiind că nu vor avea parte de dragoste tot anul şi nu se vor mărita

ACUM:

…mi-am amintit de bunica şi toate învăţăturile ei

…în Bucureşti ninge mărunt şi e frig

…am cumpărat deja cadoul pentru Al Meu Ca Bradul, înfruntând vremea urâtă ca Ana lui Manole. Ce nu facem în numele dragostei! 😀

…îl aştept să vină de la muncă şi să mă ia în braţe ca să fiu sigură că-mi creşte busuiocul din glastră 😉

…vă doresc petrecere frumoasă tuturor şi vă urez să aflaţi dragostea adevărată dacă nu aţi găsit-o deja!!!

…vă las, am fugit la bucătărie, căci pregătesc o cină delicioasă, cu vin de Drăgăşani

DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE!

Încreţi-mi-ar creierul!, Din gura altora, Propriu şi personal

Dragostea în vorbe de copil – Partea I

Vorbele de copil, prin sinceritatea lor dezarmantă, fac mereu deliciul celor mari. Şi pentu că tot e Ziua Îndrăgostiţilor, iată cum văd prichindeii dragostea:

Children love

Ce e căsătoria?

Căsătoria e când păstrezi fata şi nu trebuie să le-o mai dai înapoi părinţilor ei. – Eric, 6 ani

Ce fac îndrăgostiţii la prima întâlnire?

La prima întâlnire îşi spun numai minciuni unul altuia şi asta îi face suficient de interesaţi să se mai vadă şi a doua oară.- Martin, 10 ani

Nu fac decât să mănânce cotlete de porc cu cartofi prăjiţi şi vorbesc despre dragoste. – Craig, 9 ani

Care e vârsta potrivită pentru a te căsători?

Imediat ce termin grădiniţa, o să-mi caut o soţie. – Bert, 5 ani

84 de ani – pentru că la vârsta asta nu trebuie să mai lucrezi şi ai tot timpul din lume să-l iubeşti pe celălalt. – Judy, 8 ani

Când se îndrăgostesc oamenii?

Nimeni nu ştie de ce se întâmplă, dar am auzit că are legătură cu felul în care miroşi. De asta parfumul şi deodorantul sunt aşa de cumpărate. – Jan, 9 ani

Când un om are pistrui şi găseşte pe altcineva care are pistrui. – Andrew, 6 ani

Mi se pare că trage cineva cu o săgeată în tine, sau ceva de genul ăsta, dar restul nu e chiar aşa de dureros. – Harlen, 8 ani

Cum e să te îndrăgosteşti?

E ca o avalanşă şi trebuie să alergi ca să te salvezi. – Roger, 9 ani

Dacă atunci când te îndrăgosteşti e ca atunci când înveţi cum să spui cuvinte pe litere, eu nu vreau. Îţi ia prea mult timp. – Leo, 7 ani

De ce se ţin îndrăgostiţii de mână?

Le e teamă să nu le cadă verighetele pentru că au dat o grămadă de bani pe ele. – Gavin, 8 ani

Când poţi să săruţi pe cineva?

Nu ar trebui să săruţi niciodată o fată înainte de a avea suficienţi bani ca să-i cumperi un inel şi un videoplayer, pentru că o să vrea să vadă imagini de la nuntă. – Allan, 10 ani

Cum e mai bine: singur sau căsătorit?

E mai bine pentru fete să fie singure, dar nu şi pentru băieţi. Băieţii au nevoie de cineva să cureţe după ei. – Anita, 9 ani

Mă ia durerea de cap când mă gândesc la asta. Sunt doar un copil. Nu am nevoie de astfel de necazuri. – Will, 7 ani

Opinii sincere despre căsătorie:

Sunt pentru dragoste, atâta timp cât nu se întâmplă când e Simpsons la televizor. – Anita, 6 ani

Dragostea te va găsi, chiar dacă încerci să te ascunzi de ea. Eu tot încerc să mă ascund de când aveam 5 ani, dar fetele mă găsesc orice-aş face. – Bobby, 8 ani

Nu mă grăbesc să mă îndrăgostesc. Clasa a IV-a mi se pare suficient de grea. – Regina, 10 ani

Dragostea e o prostie, dar s-ar putea să o încerc din când în când. – Floyd, 9 ani


Şi la final am păstrat special această întâmplare:

În vizită de Crăciun la finii mei, simt cum mă ia de mână fetiţa lor de 6 ani şi-mi şopteşte complice la ureche, chicotind, dar cu băgare de seamă să nu fie auzită, că ea e sigură că Al Meu Ca Bradul mă iubeşte (pe vremea aceea nu eram căsătoriţi încă). Îl tot analiza din secunda în care intrase pe uşă. O întreb de unde ştie ea asta şi-mi răspunde cu dezinvoltură:

-Pentru că-i sclipesc ochii când se uită la tine!

Na, mai zi ceva acum! 😀

Încreţi-mi-ar creierul!, Mărgeluţa im kino

Food Inc.

Food Inc.Food Inc. este un documentar apărut în 2008 foarte apreciat de critică şi care te va pune serios pe gânduri. Căci de obicei ne dorim ca mâncarea din farfurie să fie aspectuoasă şi delicioasă, dar nu ne mai întrebăm de unde provine, cum a fost procesată şi ce conţine. Greşeala noastră!

Modul nostru de a mânca şi de a ne produce hrana s-a schimbat îngrozitor de mult în ultimele decenii, fapt deloc îmbucurător pentru sănătatea noastră, întrucât am ajuns să producem mai mult, într-un timp mult mai scurt şi mult mai ieftin, lucru care a dus inevitabil la o hrană nesănătoasă. Asta ca să nu mai vorbim despre puterea imensă pe care au dobândit-o companiile internaţionale din industria alimentară şi cât de manipulatoare pot fi când vine vorba de propriile lor interese! În dauna sănătăţii consumatorilor, bineînţeles!

Mă gândesc ce fericite trebuie să fie găinile bunicii şi ele habar n-au, toantele! 😀

Cei interesaţi pot vedea Food Inc. online subtitrat aici.

Încreţi-mi-ar creierul!, Din gura altora, Fotografia săptămânii, Mulţi ani trăiască!

Zborul – ce fericire!

Constantin BrancusiMărgeaua are un dor de ducă nestăvilit… decât de timp şi bani poate! Şi azi, la 135 de ani de la naşterea marelui Constantin Brâncuşi, atotştiutorul Google i-a amintit Mărgeluţei  de acel lucru nebifat încă de pe lista ei: să ajungă la Târgu-Jiu. Vă daţi seama şi singuri de ce tocmai acolo.

Încă mai sper ca în vara asta să-mi întind aripile de Pasăre măiastră şi să zbor legănat către Gorj,  să-mi poposesc privirea ore nesfârşite pe Coloana Infinită, să-mi înghit limba la Masa Tăcerii şi să-mi pecetluiesc buzele sub Poarta Sărutului

CITATE CONSTANTIN BRÂNCUŞI:

„Păsările măiestre m-au fascinat şi nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodată.”

„Eu văd această Pasăre de aur foarte departe – la o sută de kilometri depărtare şi de o asemenea măreţie, încât să umple întreaga boltă cerească.”

„Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! Zborul – ce fericire!”

„Eu aş vrea să creez aşa cum respir.”

„Eu am pornit, întotdeauna, de la o idee, de la Natură.”

„Eu nu creez Păsări – ci zboruri.”

„Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.”

„O pasăre a intrat, odată, prin fereastra Atelierului meu. Şi încerca să iasă bătând în geam şi nu găsea ieşirea – căci se lovea mereu de sticlă. S-a aşezat apoi să se odihnească. Şi a încercat din nou şi a ieşit. Sculptura este la fel: dacă găseşti acel geam (acea ieşire), te ridici înspre cer, intri în împărăţia cerurilor…”

„Arhitectura este sculptură locuită.”

„Nu trebuie să silim materialele să vorbească în limba noastră, ci trebuie să le aducem până la acel punct, unde alţii vor înţelege limba lor.”

„Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul – tăinuit în materie, măsura propriei ei fiinţe. Căci mâinile sculptorului gândesc întotdeauna şi urmăresc gândurile materialului.”

„Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ. Cocoşii mei cântă! Şi păsările mele zboară!”

„Sculpturile mele sunt fecioarele mele!… Le gătesc ca de nuntă!”

„Arta ar trebui să fie numai bucurie!… De aceea, nu există „artişti”, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, întru bucurie! Să cânte, asemenea păsărilor!”

„Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut – dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.”

„Opera de artă trebuie să fie creată ca şi o crimă perfectă – fără pată şi fără urmă de autor… Arta (mea) este realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată – poate în singura realitate valabilă.”

„În artă nu trebuie să existe străini.”

„Arta nu face decât să înceapă continuu.”

„Colaborarea intimă între artist şi materialele folosite, precum şi pasiunea care uneşte bucuria meseriaşului – cu elanul vizionarului, îl duc pe rând la esenţializare, la forma ideii în sine… Sculptorul trebuie să îşi pună spiritul în armonie cu spiritul materialului.”

„Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu ştiu că rugăciunea bătrânilor noştri olteni era o formă a meditaţiei – adică o… tehnică filosofică.”

„Înălţimea în sine a unei opere nu vrea să vă spună nimic. Este întocmai ca lungimea unei bucăţi muzicale. Însă proporţiile interioare ale obiectului – acelea vă spun Totul.”

„Arta trebuie să odihnească şi să vindece contrarietăţile interioare ale omului. Aceste contrarietăţi derivă din însuşi destinul lui şi din tragedia lui. Arta are şi această misiune terapeutică; să ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.”

„Arta trebuie să apropie, iar nu să depărteze; să umple, iar nu să sape prăpăstii în bietele noastre spirite, şi aşa destul de răscolite de întrebări.”

„Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării… pentru oamenii mari; el este ca şi viermele de mătase.”

„Plăcerea cu care lucrează artistul este însăşi inima artei sale.”

„Ce defineşte, oare, civilizaţia noastră? Viteza! Oamenii cu­ceresc timpul şi spaţiul, accelerând fără de încetare mijloacele de a le străbate. Viteza nu este altceva decât măsura timpului de care ai nevoie ca să poţi parcurge o distanţă… Şi, uneori, este vorba de distanţa care ne separă de moarte… Opera de artă trebuie să exprime tocmai ceea ce nu se supune morţii, însă trebuie să o facă printr-o asemenea formă, care să rămână şi o mărturie asupra epocii în care trăieşte artistul.”

„Eu nu doresc să reprezint în sculpturile mele făpturi terestre – hamali grei – ci fiinţe înaripate şi eliberatoare – şi, pentru aceas­ta, nu ar trebui să glorificăm nicidecum munca în sine sau dificultatea efortului. Acestea rămân cele mai nenorocite dintre lucruri şi nu sunt, în definitiv, decât un mijloc, însă până şi Creatorul le-a împrumutat, în drumul său.”

„Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor.”

„În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie – nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.”

„Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob!”

„Ceea ce legi tu aici pe pământ – se leagă şi în ceruri.”

„Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa.”

„Să fii abil e ceva, dar să fii cinstit, asta merită osteneală.”

„Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor.”

„În timpul copilăriei – am dormit în pat. În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii – am zburat înspre ceruri…”

„Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul.”

„Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi.”

„Femeia modernă este o păpuşă cu dotă, ori o… prostituată rapace. Bărbatul modern are idealuri de snob şi de… crap conjugal!”
„Aşteptaţi până când voi muri – şi veţi putea vedea numai cum vulturii se vor aduna împrejurul meu.”
„Nu cred în suferinţa creatoare.”
„Eu am ajuns un commis-voyageur în branşa artelor plastice mondiale.”
„Noi ne jucăm cu gama tuturor pasiunilor, aşa cum se joacă unii copii de-a stafiile, pentru a-şi izgoni spaima de strigoi.”