8 comentarii

Părinţi şi copii

Parinti si copii-I.S.TurghenievPentru că-mi doream de mult să citesc ceva scris de Turgheniev, „Părinţi şi copii” apărută la Jurnalul Naţional a picat exact la ţanc. Mulţumesc Alui Meu Ca Bradul că mi-a făcut-o cadou! 😉 Şi cum Şiragurile nu au mai mirosit de ceva timp a iz livresc, m-am gândit că ar fi un bun prilej să scrijelesc acum câteva cuvinte despre această carte.

Aşadar, „Părinţi şi copii’ este considerat de critică drept capodopera lui Ivan Sergheevici Turgheniev (1818-1883), deşi  atunci când a apărut în 1862 a creat mare vâlvă şi reacţii ostile, fapt care a contribuit la decizia scriitorului de a părăsi Rusia.

Acţiunea romanului, care este unul realist până la ultima pagină, începe în 1859, când tânărul Arkadi Nikolaevici Kirsanov, proaspăt absolvent de facultate, se întoarce acasă în provincie, la moşia tatălui său văduv, Nikolai Petrovici Kirsanov, pe care-l găseşte locuind cu Fenecika, o femeie mult mai tânără ca el, având împreună şi un băieţel de câteva luni.  Însă Arkadi nu se întoarce singur acasă la Mariino, ci împreună cu noul său prieten şi mentor Evgheni Vasilievici Bazarov, tânăr medic, cu o mare influenţă asupra lui şi care reprezintă omul nou, ce nu dă doi bani pe aristocraţie şi crede doar în investigaţiile ştiinţifice. El e de fapt şi personajul central al romanului. Cei doi tineri reprezintă generaţia nouă, rebelă, nesupusă şi se autointitulează nihilişti, întrucât resping orice autoritate (a legii, a sentimentului, a moralei, a tradiţiei), orice valoare general recunoscută. Punctele lor de vedere neobişnuite vor stârni felurite reacţii în conacul Kirsanov: Nikolai, tatăl lui Arkadi, care admiră ideile noi şi vrea să fie în pas cu vremurile, nu neagă progresul, ba chiar este foarte fascinat de toate experimentele ştiinţifice ale lui Bazarov; Pavel Petrovici Kirsanov, unchiul lui Arkadi, care locuieşte şi el la mosie cu Nikolai, naţionalistul slavofil, adeptul aristocraţiei, mereu la patru ace şi mirosind a parfum, nu-l suportă pe Bazarov şi nu înghite nici vederile sale nihiliste ce condamnă traiul moşierilor, drept urmare îl va provoca la duel; slugile de la Mariino îl adoră pe Bazarov, deşi acesta le vorbeşte în doi peri şi le ia peste picior, iar Fenecikăi îi provoacă o teamă teribilă.

Deşi la început împărtăşeşte principiile şi idealurile lui Bazarov, Arkadi va realiza într-un final că acest nihilism nu este decât de suprafaţa pentru el, întrucât nu şi-l poate asuma până la capăt: se va căsători şi va prelua conducerea moşiei Mariino, într-un cuvânt îşi va urma strigătul sângelui.  Chiar şi Bazarov, tocmai cel care dispreţuieşte orice formă de romantism (şi implicit dragostea), în mod ironic şi contrar principiilor sale, se va îndrăgosti de bogata văduvă Olga Odinţova, tânără cu un farmec şi o inteligenţă aparte.

La început, cartea poate părea prea lentă, chiar plictisitoare, dar dacă mergi mai departe cu cititul, descoperi un roman destul de actual, întrucât conflictul dintre generaţii va exista dintotdeauna. În plus, intriga este pe plan secund căci nu acţiunea este importantă aici, ci personajele, atât de frumos zugrăvite, cu trăirile, sentimentele şi convingerile lor. Bazarov care m-a enervat îngrozitor prin comportamentul şi vorbele sale, este de fapt cel în jurul căruia e construit romanul, e roata care învârte căruţa, căci îi obligă cumva pe ceilalţi să reacţioneze. Păcat că sfârşeşte tragic! Romanticei din mine i-ar fi plăcut să-l vadă căsătorit cu Olga Odinţova. 😛

Pot spune că mi-a plăcut „Părinţi şi copii”, căci deşi Turgheniev nu-ţi dă senzaţii tari şi nici răspunsul la mari dileme, prin scriitura sa blândă şi caldă te pune pe gânduri, te face să-ţi analizezi anumite sentimente şi aspecte ale vieţii. Scena care m-a înduioşat cel mai tare, aproape până la lacrimi, este cea în care părinţii lui Bazarov, rămânând singuri după plecarea neaşteptată a fiului lor iubit, se consolează reciproc. Pur şi simplu mi-a adus aminte de mămăiţa mea care zice mereu că de câte ori plecăm de la ea, simte că se rupe ceva din sufletul său. Iar Arina, mama lui Bazarov, mi-a amintit de mama mea, nu prin aspectul fizic, ci prin comportament, căci de câte ori ne ducem acasă, mama nu ştie ce să pună mai repede pe masă, cum să ne trateze mai bine şi-n plus, întocmai ca Arina, şi ea a trăit o dramă la plecarea noastră de la casa părintească. Cred că din tot romanul, cel mai mult i-am iubit pe Arina Vasilievna şi Vasili Ivanovici, părinţii lui Bazarov. Sunt atât de înduioşători în respectul şi dragostea pentru fiul lor!!! Dar iată şi scena cu pricina:

„-Ne-a părăsit, bâigui el. Ne-a lăsat, s-a plictisit cu noi! Am rămas singur, singur-singurel! repetă de câteva ori şi de fiecare dată cu mâna întinsă, ca şi cum ar fi arătat undeva cu degetul.

Arina Vasilievna se apropie de dânsul şi, lipindu-şi tâmpla de capul lui încărunţit, zise:

-Ce să-i faci, Vasea? Feciorul e ca aşchia desprinsă de trunchi. Mai bine zis, e ca şoimul: când vrea, zboară, când vrea se întoarce iarăşi. Pe când noi suntem ca două ciuperci pe-o scorbură, stăm alături şi nu ne mai urnim din loc. Numai eu o să rămân aceeaşi mereu pentru tine, ca şi tu pentru mine.

Vasili Ivanovici îşi luă mâinile de pe obraz şi îşi strânse în braţe soţia, prietena lui de-o viaţă. O îmbrăţişă cu atâta duioşie, cum n-o îmbrăţişase nici în tinereţe, căci, în clipa aceea de amărăciune, ea ştiuse să-i aline durerea şi să-l mângâie.”

 

CITATE DIN CARTE:

„Un bun chimist este de douăzeci de ori mai folositor decât cel mai bun poet.”

„Timpul, e lucru ştiut, zboară uneori ca pasărea, alteori se târăşte ca viermele; dar omul se simte bine atunci când nu ia în seamă trecerea lui.”

„Aţi dori să iubiţi, dar nu puteţi, o întrerupse Bazarov. Iată în ce constă nenorocirea dumneavoastră.”

„Te dăruieşti uşor doar atunci când nu eziţi.”

„Apariţia bădărăniei e deseori folositoare în viaţă , căci ea slăbeşte strunele prea încordate, potoleşte îngâmfarea, dar şi uitarea de sine, amintindu-le că de fapt, sunt rude apropiate.”

„Viaţa fiecărui om atârnă de un fir de păr, o prăpastie fără fund i se poate căsca la picioare în orice clipă, iar el îşi mai născoceşte şi singur tot soiul de neplăceri, îşi otrăveşte existenţa.”

„… după mine, mai cuminte e să spargi pietre decât să-i permiţi unei femei să pună stăpânire chiar şi pe vârful unui deget de-al tău.”

„Am observat, de altfel, că sentimentele de rudenie au rădăcini deosebit de adânci. Omul e în stare să renunţe la toate, să se lepede de orice prejudecăţi, dar să recunoască, bunăoară, că un frate de-al său care fură batiste e hoţ, asta este peste puterile lui.”

„Căci există o perioadă în viaţa femeilor tinere când ele înfloresc deodată, aidoma trandafirilor în toiul verii.”

„Vezi, câteodată e bine ca omul să se înşface singur de ciuf şi să se smulgă din locul unde se află, cum smulgi ridichea din răzor.”

„În geamantan mi-a rămas un loc gol, pe care-l umplu cu fân. Tot aşa facem şi când e vorba de geamantanul vieţii, adică îl umplem cu orice, numai să nu rămână gol.”

„Încearcă dar, să negi moartea! Când te neagă ea, e basta!”

„Moartea e o glumă veche, dar nouă pentru fiecare dintre noi.”

„Iubirea e o formă, iar propria mea formă a început deja să se descompună.”

„Obiceiul de a se lua peste picior, cu un aer de falsă dezinvoltură constituie întotdeauna semnul unor nemulţumiri ascunse sau al unor bănuieli nemărturisite.”

„Eu bunăoară, de asemenea gogomani am neapărată nevoie. Că doar nu e treaba zeilor să ardă oale!”

Anunțuri

8 comments on “Părinţi şi copii

  1. Am vazut si un film rusesc… romanul insa e foarte profund.

    Apreciază

  2. interesanta
    o sa o caut si eu…

    Apreciază

  3. Frumoasa recenzie! Am citit aceasta carte cu ceva ani in urma si da la inceput e teribil de plictisitoare,daca esti obisnuit sa citesti Tolstoi sau Dostoievski.

    Apreciază

  4. O trec pe lista. 😀

    Apreciază

  5. nu am citit cartea aceasta, dar am citit altele de Turgheniev si m-am indragostit de stilul lui. Sper numai sa reusesc sa-mi fac timp si pentru Parinti si copii

    Apreciază

  6. […] 1862 a creat mare vâlvă şi reacţii ostile, fapt care a contribuit la decizia scriitorului … citeşte mai multgo!Lasă un comentariu […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: