Broscuţa campioană

A fost odată ca niciodată un mic regat de broscuţe. Într-o zi le trecu prin cap broscuţelor să organizeze o întrecere. Dar nu una obişnuită, ci una al cărei obiectiv să fie aproape imposibil de atins. N-au stat mult pe gânduri. Ideea a răsărit rapid: să escaladeze cel mai înalt turn.

Ca la orice concurs, o mulţime de broscuţe au venit să îşi încerce norocul şi o mulţime şi mai mare s-a strâns să privească. Startul s-a dat. Concurenţii au luat-o la picior către turnul cel înalt. Privitorii erau convinşi că nicio broscuţă nu are nici cea mai mică şansă. În timp ce aceştia îşi dădeau de zor cu părerea, broscuţele renunţau una câte una. Doar câteva mai escaladau turnul.

„Nicio şansă, e o nebunie, e imposibil, vă irosiţi timpul, nu veţi fi în stare!!!”… spuneau întruna privitorii, în timp ce în concurs a mai rămas doar o singură broscuţă. Aceasta îşi continua drumul către vârf. Şi… iat-o ajunsă in varful turnului, a reuşit!

O mulţime de aplauze a întrerupt liniştea ce se aşternuse în ultimele secunde ale concursului. Care a fost secretul broscuţei, cum de a reuşit, cum de a fost posibil? Se întreba într-una toată lumea.

Probabil te întrebi şi tu. Ei bine, broscuţa avea ceva care paradoxal a ajutat-o să meargă până în vârf. Ea era surdă şi prin urmare nu a avut cum să audă toate remarcile făcute de cei neîncrezători.

Oare pe noi cât de mult ne trag în jos părerile pesimiste proprii sau ale celor din jurul nostru? Câte din nereuşitele noastre sunt consecinţa faptului că am plecat urechea la astfel de vorbe şi ne-am descurajat?

Povestioara gasita pe mail.

Legenda celor 8 minute

Legenda spune ca o femeie saraca cu un copil in brate, trecand pe langa o pestera a auzit o voce misterioasa care i-a spus:

-Intra si ia tot ceea ce iti doresti, dar sa nu uiti ceea ce-i mai important. Aminteste-ti ca dupa ce vei iesi poarta se va inchide pentru totdeauna. Asa ca profita de aceasta oportunitate, dar nu uita ce-i mai important.

Femeia a intrat in pestera si a gasit multe bogatii. Fascinata de aur si bijuterii, a asezat copilul pe o stanca si a inceput sa stranga de zor tot ce putea duce. Vocea misterioasa i-a vorbit din nou: “ Ai doar 8 minute!”. Cand au trecut cele 8 minute, femeia, incarcata cu aur si pietre pretioase, a fugit afara din pestera si poarta s-a inchis.

Atunci si-a amintit ca a uitat copilul inauntru, iar poarta s-a inchis pentru totdeauna. Bogatia a durat putin, iar disperarea pentru totdeauna.

La fel se intampla de multe ori si cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trai in aceasta lume si o voce ne aminteste mereu:” Nu uita ce e cel mai important!” Si cele mai importante sunt valorile spirituale, familia si copii, viata, educatia, bunul simt, reputatia, dragostea, adevarul si demnitatea de om. In schimb castigurile, bogatia, placerile materiale ne fascineaza intr-atat incat uitam de ceea ce e mai important. Asa ne risipim timpul si dam la o parte esentialul: “ Bogatia sufletului.”

Sa nu uitam niciodata ca viata in aceasta lume trece repede si ca moartea vine cand ne asteptam mai putin. Iar cand poarta vietii se inchide pentru noi, nu ne mai folosesc la nimic regretele. Traim intr-o lume de probleme, nelinistiti, si toate numai pentru ca am uitat ce e cel mai important: “Bogatia sufletului!”

Povestioara gasita pe facebook.

Primesti ce daruiesti

Numele lui era Fleming si era un sarman fermier scotian. Intr-o zi, pe cand muncea, a auzit un strigat de ajutor venind dintr-o mlastina invecinata. Si-a lasat uneltele si a alergat la mlastina. Acolo, plin de namol, se afla un baietel ingrozit care se lupta sa scape. Fermierul Fleming l-a salvat din ceea ce urma sa fie o moarte inceata si ingrozitoare.

A doua zi, o trasura luxoasa s-a oprit la usa fermierului. Un nobil elegant a coborat din ea si s-a prezentat ca tatal baiatului pe care fermierul il salvase.

– Vreau sa te platesc, a spus nobilul. Ai salvat viata fiului meu.
– Nu, nu pot sa accept bani pentru ceea ce am facut, i-a raspuns fermierul refuzand oferta.

In acelasi moment, fiul fermierului a aparut in usa casei.

– Acesta este fiul tau ? l-a intrebat nobilul .
– Da, a raspuns mandru fermierul .
– Hai sa facem o afacere. Lasa-ma sa-i ofer aceeasi educatie pe care o va primi si fiul meu. Daca si el este ca tatal lui, cu siguranta va deveni un om cu care sa te mandresti.

Si asta a facut. Fiul fermierului Fleming a urmat cele mai bune scoli ale vremii, a absolvit Scoala de Medicina St. Mary’s Hospital Medical School din Londra si a ajuns cunoscut in lume ca Sir Alexander Fleming, inventatorul penicilinei.

Ani mai tarziu, fiul nobilului care fusese salvat din mlastina s-a imbolnavit de pneumonie. Ce i-a salvat viata de data aceasta? Penicilina. Numele nobilului? Lord Randolph Churchill. Numele fiului sau? Sir Winston Churchill.

Cineva a spus candva: „Primesti ce daruiesti.

Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani

Iubeste ca si cum nu ai suferit niciodata .

Danseaza ca si cum nu te-ar vedea nimeni.

Canta ca si cum nu te-ar asculta nimeni.

Traieste ca si cum Raiul ar fi pe Pamant.

Povestioara gasita pe facebook.

Secretul fericirii

Cu mulţi ani in urma, a trăit în India un înţelept care se spune că păzea într-un cufăr încântător un mare secret care l-a făcut să fie învingător în toate aspectele vieţii sale şi care, pentru aceasta, se considera cel mai fericit om din lume.

Mulţi regi invidioşi i-au oferit putere şi bani şi au încercat să-l jefuiască pentru a-i lua cufărul, dar totul a fost în zadar.

Şi cu cât încercau mai mult, cu atât erau mai nefericiţi, pentru că invidia nu le dădea pace. Aşa au trecut anii şi înţeleptul era în fiecare zi mai fericit.

Într-o zi a venit la el un copil şi i-a spus:

-Domnule, la fel ca şi tine, vreau şi eu să fiu foarte fericit. De ce nu mă înveţi şi pe mine ce trebuie să fac pentru a reuşi?

Înţeleptul, văzând simplitatea şi puritatea copilului, i-a zis:

Pe tine te voi învăţa secretul pentru a fi fericit. Vino cu mine şi fii foarte atent. În realitate, sunt două cufere în care păstrez secretul pentru a fi fericit şi acestea sunt: mintea mea şi inima mea, iar marele secret nu este altceva decât o serie de paşi pe care trebuie să-i faci de-a lungul vieţii:

Primul pas este să ştii că Dumnezeu există în toate lucrurile din viaţă şi, pentru aceasta, trebuie să-l iubeşti şi să-i fii recunoscător pentru toate lucrurile pe care le ai şi pentru toate lucrurile care ţi se întâmplă.

Al doilea pas este să te iubeşti pe tine însuţi şi în fiecare zi, când te trezeşti şi înainte să adormi, trebuie să spui: „Sunt important, am valoare, sunt în stare, sunt inteligent, sunt iubitor, aştept mult de la mine, nu există obstacol pe care să nu-l pot învinge.”
Acest pas se cheamă autostimă ridicată.

Al treilea pas este să pui în practică tot ceea ce spui că eşti şi, dacă tu gândeşti că eşti inteligent, acţionează inteligent; dacă tu gândeşti că eşti în stare, fă ceea ce îţi propui; dacă tu gândeşti că eşti iubitor, exprimă-ţi iubirea; dacă gândeşti că nu există obstacol pe care să nu-l poţi învinge, atunci propune-ţi scopuri în viaţă şi luptă pentru ele până când le vei obţine.
Acest pas se cheamă motivare.

Al patrulea pas este să nu invidiezi pe nimeni pentru ceea ce are sau pentru ceea ce este; ei vor obţine partea lor, tu o vei dobândi pe a ta.

Al cincilea pas este să nu păstrezi în inima ta ranchiună împotriva nimănui; acest sentiment nu te va lăsa să fii fericit; trebuie să-l laşi pe Dumnezeu să facă dreptate şi tu… iartă şi uită!
Ştiu că e greu, dar nu imposibil.

Al şaselea pas este să nu iei lucrurile care nu-ţi aparţin, aminteşte-ţi că, potrivit legilor nescrise ale naturii, mâine vei pierde ceva de mai mare valoare.

Al şaptelea pas este că nu trebuie să faci pe nimeni să sufere; toate fiinţele pământului au dreptul să fie respectate şi iubite.

Al optuleasi ultimul pas: trezeşte-te întotdeauna cu un surâs pe buze şi observă împrejurul tău, căutând să descoperi în fiecare lucru partea lui bună şi frumoasă; ajută-i pe cei care au nevoie, fără să te gândeşti că nu vei primi nimic în schimb; când priveşti pe cineva, descoperă-i calităţile sale.

Secretul fericirii se află în fiecare, caută-l în interiorul tău şi-l vei descoperi!

Povestioara gasita pe facebook.

Chisi şi Mane se ubeşc mult de tot

De aproape 2 ani, Mărgeaua are o iubire secretă. Da, aţi auzit bine (sau mă rog, citit, totuna e!). Şi azi simte o nevoie extraordinară să-şi declare sentimentele profunde pe care le nutreşte faţă de „amoraşul” ei, fiind foarte conştientă de efectele mărturisirii sale. Dar e timpul ca lumea să ştie cât de îndrăgostită e Mărgeaua de această persoană, alta decât Al Ei Ca Bradul.

Este relaţia perfectă: fiecare cu casa, familia şi bugetul său, căci ne respectăm independenţa şi spaţiul personal- „no strings attached”, că doar aşa e la modă acum! Şi pentru că e o iubire modernă şi suntem persoane cu agenda încărcată, ne vedem la mine sau la amoraş, când timpul ne permite o escapadă – mai răruţ, că-i mai drăguţ! Dar când asta se întâmplă, profităm la maxim de întâlnirea noastră: luăm masa împreună, ne jucăm, ne sărutăm cu foc şi adormim îmbrăţişaţi. Amoraşul meu e o persoană foarte dulce şi lipicioasă, şi mă trezesc pe nepusă masă că mă ia de gât, mă strânge tare în braţe şi-mi şopteşte un „te ubeşc” sincer. Şi Doamne, cum creşte inima în mine când mă alintă duios „Chisi”!!!

Azi ne-am anulat amândoi toate cele programate, ca să petrecem împreună ziua singuri, nederanjaţi de nimeni. Căci nu ne mai văzuserăm de multicel, şi era nevoie să ne stingem dorul! Şi a fost o fericire continuă, una dintre cele mai frumoase zile de pe Pământ! Da, cu siguranţă şi indubitabil, Chisi şi Mane se ubeşc mult mult de tot!

Acum că secretul a fost devoalat, iată şi niste fotografii cu Mane, amoraşul meu. Aşa-i că e frumos ca un top model?

My Name Is Mane

Mane, My Secret LoveIt's Mine!!!

P.S.: Numele real al amoraşului meu e Medeea, Mane fiind doar numele de scenă, pe care şi l-a ales ea singură! 😉

CITATUL ZILEI:

„Când ai un copil, e ca şi cum ai spune: m-am născut, am gustat din viaţă şi am constatat că este atât de bună încât merită să fie înumlţită!”

Milan Kundera

Când…

The Path to YourselfCunoaşteţi acele momente unice, adevărate amalgame de stări, învălmăşeli de trăiri ce dau buluc peste tine şi în tine? Când simţi că nu poţi sta locului, că ai pleca departe ca să devii altul şi totuşi ai rămâne ca să nu te schimbi? Când eşti şi mic şi mare şi vrei să poţi face totul dintr-o suflare şi nu ştii cu ce şi de unde să-ncepi? Când simţi că-ţi iau tălpile foc şi degetele-ţi joaca frenetic, când picioarele fac mii de paşi pe harta sufletului tău şi mâinile-ţi pipăie sinele? Când poţi să cuprinzi lumea întreagă într-o îmbrăţişare, căci flăcăruia din pieptul tău nu are stare şi dansează frenetic, împrăştiind scântei prin vene?  Cănd simţi că-i cuibărită în tine teama că nu mai ai timp şi te grăbeşti să guşti din toate ale Pământului, să le miroşi aroma, să le-atingi conturul, să le auzi freamătul, să le simţi viaţa mustind în ele? Când eşti adânc şi uşor şi poţi s-aluneci pe curcubeu, să respiri verde şi să explodezi galben? Când eşti surd şi mut, dar urli tăcere şi şopteşti strigăte? Când vrei să fugi şi să stai în acelaşi timp, să râzi şi să plângi, să pleci şi să rămâi, să faci şi să desfaci, să înoţi şi să zbori, să te-mpietreşti şi să te-nmoi, să te rupi  şi să te lipeşti, să te spulberi şi să te uneşti, să te deşiri şi să te-nşiri, să fii şi să nu fi!!!???   Trăiţi-le!!!

CITATUL ZILEI:

„Cele mai frumoase trăiri sunt cele pentru care nu avem cuvinte ca să le descriem.”

Michelle Hammersley

 

Gata!…sau No More Under Construction!

Tools for FoolsDaaa, in sfarsit pot spune, usurata si entuziasmata in acelasi timp, GATA! Doamne, ce cuvant melodios! Urechile-mi sunt incantate! Si eu nu ma mai satur sa-l rostesc! GATA! GATA! Gata cu praful, dezordinea si mizeria, domnia voastra a luat sfarsit! Gata cu zgomotul infernal, gata cu vopseaua pe haine, piele si par, gata cu stresul, nervii si oboseala, gata cu totul! Adio Lucrari de Renovare, am incheiat-o cu voi! In sfarsit! Va dau papucii si va scot frumos afara pe usa din dos! Si nu vreau sa va mai vad pentru o buuuuna perioada de timp- adica niciodata! Mi s-a luat de voi ca de poame acre! 😀

Maine in schimb, intra mandra pe usa din fata, ca o doamna cu clasa ce e, Curatenia Generala! Si pentru ca poposeste la mine toata ziua, o sa ne delectam impreuna ba c-un capacel de Mister Proper, ba c-o pulverizare de Pronto, ba c-o picatura de Axion! Plus o smotruiala sanatoasa si voila, casa-i frumoasa! 😀 😀 Vai de mine, acum fac rime, probabil mi se trage de la alergia la praf cu care m-am pricopsit! Dar nici macar ea nu-mi poate umbri bucuria! 😉

A, si mare eveniment mare maine: recuplam masina de spalat! Si cand ma gandesc ca saptamana trecuta, din disperare de cauza, a trebuit sa-mi spal la mana cateva haine! Nu mai facusem asta din timpul facultatii, uitasem cat de greu e! Declar masina de spalat automata cea mai buna inventie!!! 😀 😀 😀

Va saluta Directorul-adjunct de la firma de curatenie „Casa luna e cea mai buna”, Margeluta!! (Directorul General e mama! 😉 :P)

Doar Timpul…

Era odata o insula unde traiau toate sentimentele umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Intelepciunea, Iubirea si altele.

Intr-o zi sentimentele au aflat ca insula se va scufunda in curand, asa ca si-au pregatit navele si au plecat. Doar Iubirea a ramas pana in ultimul moment. Cand insula a inceput sa se scufunde, Iubirea a hotarat sa ceara ajutor.

Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca luxoasa si Iubirea i-a zis:
Bogatie, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine.

Atunci Iubirea i-a cerut ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot ajuta Iubire, aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.

Iubirea a rugat mai apoi Tristetea, care trecea pe langa ea:
Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
-Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…

Chiar si Buna Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de multumita incat nu a auzit ca o striga.

Dintr-o data o voce a strigat:
-Vino, Iubire, te iau cu mine!

Era un batran cel care vorbise. Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat a uitat sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand au sosit pe tarm, batranul a plecat.

Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora si a intrebat Cunoasterea:
Cunoastere, imi poti spune cine m-a ajutat?
-Era Timpul

Timpul? s-a intrebat Iubirea, dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:
Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea in viata…

Povestioara gasita pe facebook.

Primăvara mărgelată în imagini…şi câteva cuvinte

Ei bine, daca nu stiati, aflati acum: Primavara e anotimpul meu de suflet! Da, sunt subiectiva, ca doar sunt nascuta de Martisor! Cand vad primul ghiocel, primul fir de iarba sau primul pom inflorit, uite asa mi se inunda inimioara de caldura si sufletelul de lumina, mai-mai sa dea pe dinafara!!! 😉 Revin si eu la viata ca dupa un luuung somn, cu forte proaspete si gata de noi provocari! Si poate lumea sa zica ce-o zice, pentru mine, Primavara incepe la 1 Martie si se incheie la 1 Iunie, asa cum am invatat la gradinita! Vine cu ghiocei in mana si parul impletit in suvite alb-rosii si pleaca agatata de baloane colorate, insotita de clinchet de clopotei si rasete de copii fericiti. Primavara e rotunda ca fericirea, prinde viata in zi de sarbatoare si-nchide cercul cu o alta sarbatoare!

Si s-a gandit Margeaua sa va arate si voua cum a fost pentru ea Primavara de anul acesta. 😉

Si-n 2010, Margeluta-Primavara a primit multe martisoare de ziua ei, si cum e traditia pe care ea o respecta cu strictete in fiecare an, si-a legat la mana sunuruletul alb-rosu de la primul martisor primit si l-a purtat pana cand a vazut primul pom inflorit. Hai ca am facut si rima! 😀  Anul asta, Margeaua a avut parte de 2 torturi pentru ziua ei de nastere si implicit, de 2 petreceri! Deci dubla bucurie, nici ca se putea mai bine! Cred ca va dati seama care e tortul  facut de mine! 😀Margeaua se poate lauda ca pe langa mici patanii care au cam descurajat-o, ce-i drept(dar si-a revenit repede!), a avut parte de o primavara frumoasa si plina de evenimente: a fost la cules de viorele si cocorai, o alta traditie de primavara in familia ei,Sweet Memory of SpringInternational Women's Day si-a ales invitatiile de nunta, a semnat contractul cu decoratorul si formatia de lautari, a constientizat ca urmeaza sa se casatoreasca (ceea ce s-a intamplat abia in momentul asta), a fost la scalda pentru prima data pe anul asta(desi ea a stat pe malul Oltului, ca de obicei, pentru ca nu stie sa inoate si-i e frica de apa 😀 ), avut si probleme cu dantura, de ziua ei ajungand la urgenta la stomatolog, cu ditamai falca umflata si ramanand pe parcurs fara 2 masele. S-a consolat insa cu cadoul primit de la IepurasHappy Bunny! 😉 Apoi, intr-un moment de mare inspiratie, s-au apucat parintii de Margea sa renoveze casa si aici s-a declansat o adevarata isterie! Care mai dureaza si-n ziua de azi, dar se preconizeaza ca la finele saptamanii asteia e totul gata!

Dar lucrul care a bucurat-o cel mai mult pe Margea, careia ii place sa citeasca atunci cand timpul ii permite, a fost ca a primit de la Buybooks o carte pentru articolul asta. 😉

Deci, in concluzie, asadar si prin urmare, Margeaua s-a bucurat de o Primavara pe care nu o va uita cu siguranta! Si-apoi, puiul ei de blog e prezent la datorie, sa-i aminteasca in caz ca ea, din cauza varstei, mai uita cate ceva! 😉

Pentru cei interesati are Margeaua si o pagina cu Citate despre primavara.

Si totusi, primavara voastra cum a fost?Primavara margelata

O lume minunată în care veţi găsi…numai copii…

„O lume minunata in care veti gasi…NUMAI COPII!
O lume cu mult soare si mii de jucarii…PENTRU COPII!”

Va mai amintiti melodia lui Mihai Constantinescu? Ce o mai cantam cand eram mica…Si ghici ce! Inca imi mai place si inca o mai cant si acum! 😉  Caci copilul din mine, naiv prin definitie, inca mai crede intr-o lume magica, utopica, in care copiii sunt priviti ca un dar divin, nu ca o povara sau o gura in plus de hranit; o lume in care la nastere, copiii nu sunt aruncati la ghena de gunoi sau in orfelinate, si nici lasati intr-o scara de bloc, la voia intamplarii de mame denaturate; o lume in care Printul, acum insurat cu Printesa si tata a 2 copii nu vine acasa pe trei carari, mirosind mai ceva ca o distilerie ambulanta si cu capsa pusa, dornic sa-si educe odraslele conform zicalelor tampite „Bataia e rupta din Rai!” si „Eu te-am facut, eu te omor!”; o lume in care copiii nu mor de foame, nici de frig si nici din neglijenta sau nepsarea medicilor; o lume in care parintii nu se tem sa-si imbratiseze si sa-si laude copiii ca „Vai, si-o iau in cap!”; o lume in care concubinul mamei nu abuzeaza de fetita ei de 6 ani; o lume in care o tanara familie isi poate permite sa aduca pe lume un copil; o lume in care se aud numai gangurit de bebelus si rasete vesele de copii fericiti!

Dar in lumea adevarata, a oamenilor mari, basmele nu au mereu un sfarsit fericit si de multe ori, Printul si Printesa nu „traiesc fericiti pana la adanci batraneti”! Caci asta e realitatea in care traim!

Da, Ziua Copilului de anul asta si reportajele de la tv(cine m-a pus sa ma uit la televizor?) m-au facut sa ma gandesc si la acei copii mai putin norocosi, care nu au parte de  o copilarie frumoasa…si mai ales normala! De multe ori ma intreb de ce trebuie sa sufere atat de mult niste biete suflete nevinovate??!!

Fie-mi cu iertare daca v-am intristat, nu asta mi-era intentia! Dar ca sa-mi spal pacatele, am adaugat o noua pagina cu citate, in cinstea Zilei Copilului: Citate despre copilarie pentru toti copiii, mici si mari, inclusiv pentru copilul din noi! 😉

CITATUL ZILEI:

“Copilăria. Singurul paradis pierdut.”

Valeriu Butulescu