Post Dragobete

Atente! Postul de fata este lung si extrem de siropos si poate crea cresterea glicemiei! A se citi cu precautie! Daca apar manifestari neplacute, adresati-va autoarei!

DragobeteSubsemnata Margeluta si perechea ei iubesc romaneste si prin urmare, isi canta iubirea pe 24 februarie, de Dragobete, asta neimpiedicandu-i totusi sa-si demonstreze si-n restul anului afectiunea enorma ce si-o poarta reciproc. Si asta deoarece ei se iubesc tot anul, nu doar intr-o anumita zi si asa, la comanda!

Totusi Margeluta regreta nespus ca privarea de internet din ultimele 2 saptamani a obligat-o sa nu mai publice cateva cuvinte special pregatite pentru ziua cu pricina, aceea a bolnavilor incurabili de dragoste. Asa ca Margeluta simte o nevoie acuta de a-si deschide inimioara si a-si asterne in spatiul virtual aburii roz de indragostita iremediabil.

Sa purcedem deci!

Margeluta si Al Ei Ca Bradul sau Gonghi, cum il alinta ea cu duiosie, traiesc o frumoasa poveste de dragoste ce dureaza cu mici discontinuitati, de vreo 7 ani. Caci nu punem la socoteala si perioada frumoasa a copilariei, cand el ii strica leaganele pentru a-si face din ele poarta de fotbal, iar ea il injura de mama focului pe limba ei de copil; si nici cand el impreuna cu alti baieti din sat venea cu colindul in curtea bunicilor Margelutei, iar ea il urmarea sfioasa de dupa fusta bunicii, gandind in sinea ei: „Doamne, baietii astia rag ca magarii, habar n-au sa cante!”. Si totusi ii parea ca bunica-i neindreptatea pe colindatori cand, din prea multa zgarcenie, le dadea doar 4 monede usoare de 5 bani: „Trebuia sa le dea mai mult, chiar de canta oribil!”. Nici nu banuia atunci Margeluta, copil fiind, cat de incurcate sunt caile Domnului si unde aveau s-o poarte!

Chiar si acum, Margeluta pastreaza vie amintirea unei seri calduroase de august, cand ea a prins curaj si i-a furat o sarutare, precum si amintirea unei seri emotionante de octombrie, cand el i-a spus la telefon primul Te iubesc, iar ei i s-au inmuiat genunchii si-a luat-o cu lesin si n-a dormit toata noaptea, cu gandul la el.

Si-n toti acesti 7 ani, amandoi au trecut prin multe incercari, si multe piedici li s-au pus, si multe obstacole au intalnit  in calea lor, si-au plans si-au suferit. Desi departe fizic, inimile lor au fost mereu aproape una de alta, cautandu-se frenetic si batand la unison, asa cum fac inimile-pereche. Acum, Margeluta uitandu-se in urma, realizeaza si recunoaste in fata tuturor si-n gura mare: Am fost o proasta ca am fugit atata timp de tine! O proasta si o lasa! Poate ca ma ingrozea iubirea ta prea puternica, poate nu am crezut in puritatea, forta si statornicia sentimentelor tale, poate mi-a fost teama sa nu sufar, sau poate am crezut ca nu-ti pot raspunde cu aceeasi intensitate,sau poate am crezut ca nu te merit si nu sunt demna de iubirea ta, sau poate toate astea la un loc!

Dar tu, asa rabdator cum esti, m-ai ajutat sa daram piatra cu piatra zidul gros pe care-l construisem in jurul meu, tu mi-ai aratat bunatate si caldura sufleteasca, tu mi-ai fost aproape la nevoie, cand toti ceilalti au dat bir cu fugitii, tu m-ai asteptat si mi-ai iertat cuvintele grele si nemeritate pe care ti le-am aruncat, tu m-ai iubit neconditionat exact asa cum sunt, cu toate defectele mele: pretentioasa, capricioasa, complicata, dificila si schimbatoare(ar fi trebuit sa ma numesc Canuta Om Sucit, nu Margeluta!). Tu m-ai invatat sa iubesc, mi-ai aratat o lume in care nu voiam sa cred, caci abia acum realizez ca te-am iubit de la inceput, dar nu am vrut sa accept asta! A fost mai usor sa dau cu piciorul si sa fug!

Pentru toate astea si pentru ca esti cu adevarat Om, iti sunt recunoascatoare, te respect si-ti multumesc! Pentru toate astea si multe altele pe care nu stiu cum sa le imbrac in cuvinte, te iubesc si vreau sa-mi petrec viata alaturi de tine!

Stiu ca orice cioara isi lauda puiul, dar cum sa nu pretuiesti un om care-ti spune: „Te iubesc si vreau sa te stiu fericita, chiar daca nu alaturi de mine!”